Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

incidența

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Corespondență cu: Demosthenes B. Panagiotakos, Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, 46 ​​Paleon Polemiston St. Glyfada, Atena, Attica, 166 74, Grecia.

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Corespondență cu: Demosthenes B. Panagiotakos, Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, 46 ​​Paleon Polemiston St. Glyfada, Atena, Attica, 166 74, Grecia.

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Departamentul de Nutriție și Dietetică, Școala de Științe și Educație a Sănătății, Universitatea Harokopio, Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Prima clinică de cardiologie, Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia

Abstract

fundal

Scopul acestei lucrări a fost de a investiga legăturile dintre stresul oxidativ, inflamația și coagularea și efectul acestora asupra relației dieta mediteraneană - diabet.

Metode

În 2001-2002, un eșantion aleatoriu de 1514 bărbați (18-87 ani) și 1528 femei (18-89 ani) a fost selectat pentru a participa la studiul ATTICA, unde Atena este metropola principală. Un chestionar validat a fost utilizat pentru a evalua stilul de viață și factorii dietetici. Aderarea la dieta mediteraneană a fost înregistrată folosind MedDietScore. Printre altele, s-au înregistrat stresul oxidativ și biomarkerii inflamatori. În perioada 2011–2012, s-a efectuat urmărirea pe 10 ani. Incidența diabetului a fost definită în conformitate cu criteriile Asociației Americane de Diabet.

Rezultate

Au fost documentate un total de 191 de cazuri incidente de diabet, producând o incidență de 12,9% (13,4% la bărbați și 12,4% la femei). S-a constatat că aderența medie și ridicată reduce riscul de diabet cu 49% (IC 95%: 0,30, 0,88) și 62% (IC 95%: 0,16, 0,88), comparativ cu aderența scăzută. De asemenea, a fost dezvăluită o tendință logaritmică între dieta mediteraneană și incidența diabetului zaharat (p pentru tendință = 0,042). Persoanele cu circumferința anormală a taliei (> 94 pentru bărbați,> 80 pentru femei) au beneficiat cel mai mult. Cerealele integrale, fructele și leguminoasele au cea mai mare capacitate predictivă. Efectul antidiabetic al dietei mediteraneene corelat cu măsurătorile factorului de necroză tumoralăα, homocisteină și capacitate antioxidantă totală.

Concluzii