Roluri Conceptualizare, Analiză formală, Scriere - schiță originală, Scriere - recenzie și editare

greutate

Departamentul de afiliere pentru educație fizică și pentru sănătate, Școala postuniversitară de educație, Universitatea din Tokyo, Tokyo, Japonia

Scrierea rolurilor - recenzie și editare

Departamentul de educație fizică și pentru sănătate, Universitatea din Tokyo, Tokyo, Japonia, Departamentul de epidemiologie genetică în psihiatrie, Institutul Central de Sănătate Mentală, Facultatea de Medicină Mannheim, Universitatea din Heidelberg, Mannheim, Germania

Roluri Curarea datelor

Departamentul de afiliere pentru neuropsihiatrie, Școala de medicină Kochi, Universitatea Kochi, Kochi, Japonia

Roluri Curarea datelor

Departamentul de afiliere pentru psihiatrie și științe comportamentale, Tokyo Metropolitan Institute of Medical Science, Tokyo, Japonia

Roluri Curarea datelor

Afiliere Spitalul Tokyo Metropolitan Matsuzawa, Tokyo, Japonia

Roluri Analiză formală, metodologie, scriere - recenzie și editare

Departamentul de afiliere pentru educație fizică și pentru sănătate, Școala postuniversitară de educație, Universitatea din Tokyo, Tokyo, Japonia

Roluri Analiza formală, Achiziționarea de fonduri, Supravegherea, Scrierea - proiectul original, Scrierea - revizuirea și editarea

Departamentul de afiliere pentru educație fizică și pentru sănătate, Școala postuniversitară de educație, Universitatea din Tokyo, Tokyo, Japonia

  • Asuka Nishida,
  • Jerome Clifford Foo,
  • Shinji Shimodera,
  • Atsushi Nishida,
  • Yuji Okazaki,
  • Fumiharu Togo,
  • Tsukasa Sasaki
  • Articol
  • Autori
  • Valori
  • Comentarii
  • Acoperire media
  • Evaluare inter pares

Cifre

Abstract

Citare: Nishida A, Foo JC, Shimodera S, Nishida A, Okazaki Y, Togo F și colab. (2019) Asocierea stării de greutate și percepția greutății cu un număr de confidenți la adolescenți. PLoS ONE 14 (12): e0225908. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0225908

Editor: Kenji Hashimoto, Chiba Daigaku, JAPONIA

Primit: 26 iunie 2019; Admis: 14 noiembrie 2019; Publicat: 4 decembrie 2019

Disponibilitatea datelor: Toate datele relevante se află în manuscris și în fișierele sale de informații suport.

Finanțarea: Acest studiu a fost susținut de o subvenție din partea Societății japoneze pentru promovarea științei (nr. 15H03083) către TS. Finanțatorii nu au avut niciun rol în proiectarea studiului, colectarea și analiza datelor, decizia de publicare sau pregătirea manuscrisului.

Interese concurente: Autorii au declarat că nu există interese concurente.

Introducere

Adolescența este o perioadă de dezvoltare sensibilă în care tinerii dobândesc mai multă sofisticare în interacțiunile sociale și experimentează schimbări în așteptările sociale [1]. În timpul adolescenței, prevalența problemelor de sănătate mintală crește brusc [2]. Printre aceste probleme se numără tulburările depresive, auto-vătămarea și tulburările de anxietate, care sunt unele dintre primele zece cauze principale ale anilor de viață ajustate pentru dizabilitate [3] pierdute de adolescenți [4]. Un factor care protejează adolescenții de problemele de sănătate mintală este accesul la confidenți; oameni cărora acești adolescenți le pot vorbi despre problemele lor. Adolescenții care au puțini sau deloc confidenți au mai multe șanse să aibă probleme de sănătate mintală, cum ar fi niveluri mai ridicate de simptome depresive [5-7]. S-a raportat că a avea 3 sau mai puțini confidenti este asociat cu dezvoltarea problemelor de sănătate mintală [8].

Adolescenții supraponderali și obezi se confruntă adesea cu dezavantaje sociale în mai multe domenii de viață, inclusiv în relațiile interumane, ca urmare a stigmatizării greutății [9]. Stigmatizarea în greutate prezintă indivizii supraponderali și obezi cu caracteristici și credințe negative, cum ar fi leneșii, proștii, mai puțin populari și lipsiți de prieteni [9]. Unele dovezi sugerează că în timpul adolescenței, supraponderalitatea/obezitatea, care este foarte stigmatizată în societatea noastră, le poate compromite accesul la confidenți. Adolescenții supraponderali/obezi pot avea dimensiuni mai mici ale rețelelor sociale în comparație cu colegii neponderali/obezi. De exemplu, supraponderalitatea/obezitatea în timpul adolescenței prezice marginalizarea socială [10], inclusiv dificultatea de a-ți face noi prieteni [11,12]. Adolescenții supraponderali/obezi sunt de asemenea numiți mai puțin frecvent de colegii lor ca prieteni [11,13,14]. În plus, adolescenții supraponderali/obezi au adesea dificultăți în a-și percepe cei mai buni prieteni ca fiind confidenți [15] sau au dificultăți de relaționare cu prietenii apropiați [12]. Adolescenții supraponderali raportează adesea o calitate scăzută a interacțiunilor familiale [16], cum ar fi dificultăți în relațiile cu părinții lor [12], ceea ce poate contribui și la lipsa lor de relații de încredere.

Pe de altă parte, unele studii au observat că a fi subponderal poate fi legat de accesul mai mic la persoane de încredere. De exemplu, adolescenții subponderali au mai multe șanse să aibă probleme în comportamentul social, cum ar fi să se înțeleagă cu prietenii [17]. Adolescenții subponderali raportează, de asemenea, o frecvență scăzută a interacțiunilor familiale, inclusiv o frecvență scăzută a meselor consumate împreună cu familia [18]. Mai mult, subponderalitatea la băieți a fost, de asemenea, asociată în mod semnificativ cu dificultăți în discutarea problemelor personale cu părinții [18]. O meta-analiză care a examinat adulții a constatat că indicele de masă corporală (IMC) a fost semnificativ asociat pozitiv cu extraversia la bărbați [19].

Este posibil ca percepția de sine a greutății (WP) să afecteze și relațiile de încredere la adolescenți, indiferent de statutul lor de greutate (WS). O analiză sistematică a observat că imaginea corporală negativă (fiind atât prea subțire, cât și prea grasă) a fost adesea asociată cu niveluri mai mici de extraversie la persoanele de toate vârstele [20]. Studiile anterioare au observat, de asemenea, că adolescenții care se percep ca fiind subțiri sau grasi raportează mai multe probleme de adaptare socială (de exemplu, probleme care se obișnuiesc cu viața școlară) [17,21] și afectarea funcționării sociale (de exemplu, probleme de a se înțelege cu colegii) [22 ]. În plus, un studiu a observat că WP a fost discordant cu WS la un sfert dintre adolescenți [23]. Mai mult, este posibil ca efectul WP să nu fie în conformitate cu efectul WS corespunzător. De exemplu, percepția de a fi subțire sau grasă ar putea să nu afecteze relațiile sociale la fel de negativ ca și faptul că ar putea fi subponderali sau supraponderali, având în vedere că fetele pot avea mai multe șanse să devină prietene cu alte fete care au probleme de greutate similare [24].

Conform acestor constatări, WS și WP ar putea fi asociate cu numărul de relații de confidență la adolescenți; aceste relații, totuși, rămân de investigat. Studiul de față examinează dacă elevii de liceu junior și senior cu WS și WP non-normali au mai puțini confidenți decât omologii lor cu WS și WP normali, utilizând un chestionar de auto-raportare.

Materiale și metode

Populații și proceduri

În zilele sondajului, profesorii au distribuit elevilor chestionarul sondajului și un plic (în care să sigileze chestionarul completat înainte de a-l înapoia profesorilor). Studenților li sa spus că participarea la studiu a fost anonimă și voluntară și că răspunsurile vor fi păstrate confidențiale. Personalul de cercetare a colectat chestionarele sigilate la fiecare școală. Studiul a fost realizat în conformitate cu Ghidurile etice pentru cercetare epidemiologică din Japonia. Colectarea datelor a fost aprobată de comitetele de etică ale Tokyo Metropolitan Institute of Psychiatry (numărul de aprobare: 20-9), Școala de Medicină a Universității Mie (numărul de aprobare: 603) și Școala de Medicină Kochi de la Universitatea Kochi (numărul de aprobare: 20 –57).

Măsurători

Elementele chestionarului și opțiunile de răspuns utilizate în prezentul studiu sunt prezentate în tabelul S1, inclusiv măsurarea variabilelor independente și dependente și a covariabilelor în limba originală și engleză. Detaliile codării pentru fiecare variabilă sunt descrise în următoarele subsecțiuni.

Starea greutății și percepția greutății.

Valorile auto-raportate ale înălțimii și greutății au fost utilizate pentru a calcula IMC (kg/m 2). Valorile IMC au fost inițial împărțite în patru categorii WS (subponderală, greutate normală, supraponderală și obeză), utilizând valori limită ale IMC echivalente cu valorile IMC pentru adulți de 18,5, 25,0 și 30,0, pe baza valori limită specifice vârstei și sexului pentru subponderalitate [25] și supraponderabilitate și obezitate [26] la adolescenți. Majoritatea subiecților au căzut în categoria greutății normale. Astfel, am împărțit categoria de greutate normală în greutate normală scăzută, greutate medie normală și greutate normală ridicată folosind puncte de tăiere care sunt comparabile cu valorile IMC de 20,0 și 22,5 pentru adulți [27-29] . În cele din urmă, numărul diviziunilor pentru WS a fost redus de la 6 la 5 grupuri prin fuzionarea grupului de obezitate în grupul supraponderal, deoarece numărul subiecților obezi a fost mic (n = 224 la băieți; n = 67 la fete). În cele din urmă, au fost definite cele cinci categorii WS, cu valori limită ajustate pentru vârstă și sex corespunzător următoarelor IMC echivalente la adulți: Subponderalitate: IMC Tabelul 1. Starea greutății, percepția greutății, numărul confidenților, experiența de a fi hărțuit și scorurile chestionarului general de sănătate (GHQ) -12 la băieți și fete.

Regresie logistică binară

Rezultatele pentru analizele de regresie logistică binare sunt rezumate în Tabelul 3. Înainte de ajustarea pentru covariabile, ratele de probabilitate (OR) erau semnificative statistic pentru faptul că aveau puțini confidenți la băieții care erau subponderali (p. efectele WS și WP asupra faptului că aveți puțini confidenti atunci când este ajustat în funcție de vârstă, experiența de a fi agresat și simptome de depresie/anxietate.

Conform calculului eșantionului, dimensiunea necesară a eșantionului pentru regresia logistică binară actuală s-a dovedit a fi de 2.548 referințe față de 849 cazuri, când α = .05 și β = 0.1, cu ipotezele proporției adolescenților care au puțini confidenți în grupul de referință = 0,4, SAU = 1,3 și raportul referințelor față de cazuri = 3: 1. Când se presupune raportul referințelor față de cazuri = 1: 1, dimensiunea eșantionului necesar este calculată ca 1.276 referințe față de 1.276 cazuri. Mărimea efectivă a eșantionului, rezumată în Tabelul 1, pare să fie apropiată de dimensiunea eșantionului calculată, cu excepția grupurilor de băieți „subponderali” și „supraponderali (plus obezi)” dintre categoriile WS (rețineți că „obezi” și „supraponderali” ”Au fost fuzionate în categoria„ supraponderal ”în analiză), iar grupurile de băieți și fete se percep„ prea subțiri ”, fetele se percep„ cam subțiri ”, iar băieții se percep„ prea grase ” ”Dintre categoriile WP. Dintre aceste grupuri, nu s-au observat asociații semnificative între WS/WP și numărul confidenților la fetele care se percep „cam subțiri” și „prea subțiri”.

Discuţie

Acesta este primul studiu care examinează asocierile WS și WP cu numărul confidenților la adolescenți. Adolescenții care au WS sau WP non-normali au avut mai puțini confidenți. Atât băieții, cât și fetele, care erau supraponderali, în comparație cu omologii cu greutate medie normală sau care se percepeau ca fiind prea grăsimi, în comparație cu cei care percepeau că greutatea lor este bună, erau semnificativ statistic mai probabil să aibă puțini persoane de încredere. Fetele care aveau o greutate normală ridicată aveau, de asemenea, mai multe șanse de a avea puține persoane de încredere, la fel ca și băieții care erau subponderali sau se percepeau a fi prea subțiri sau puțin grăsimi. Majoritatea asociațiilor au rămas semnificative după controlul simptomelor depresive și de anxietate, sugerând că adolescenții cu WS sau WP non-normali, chiar și atunci când sunt în prezent fără simptome, ar putea fi mai susceptibili de a avea puțini confidenti în comparație cu omologii lor de referință.

Adolescenții care s-au perceput prea grași au avut mai multe șanse să aibă puțini confidenți. Acest lucru poate fi în conformitate cu studiile anterioare care au constatat că supraponderabilitatea percepută a fost asociată cu dificultăți de relație socială [17,21] și retragerea [17] la adolescenți și că supraponderabilitatea percepută ar putea fi prezisă primind comentarii negative de la colegi [42]. În mod similar, băieții cu percepția că sunt cam grăsimi aveau, de asemenea, mai multe șanse să aibă puțini confidenti, dar acest lucru nu a fost observat la fete. Un studiu anterior a raportat că fetele sunt mai predispuse să devină prietene cu alte fete care au probleme similare de greutate/formă [24]. În studiul de față, mai mult de jumătate dintre fete au raportat că se percep cam grase. La băieți, proporția a fost jumătate din cea la fete. Acest lucru poate sugera că percepția de a fi un pic grăsime poate fi de fapt „normală” la fete, atenuând orice efecte negative asupra numărului de persoane de încredere, dar nu și la băieți.

Prezentul studiu a arătat, de asemenea, că băieții care erau subponderali sau se considerau subponderali au mai multe șanse să aibă puțini confidenți. Acest lucru poate fi în conformitate cu constatările anterioare conform cărora bărbații care sunt subponderali sunt mai susceptibili de a fi introvertiți [19] și că băieții care sunt extrem de subțiri și care se percep subponderali au dificultăți în a se confesa părinților despre problemele personale [18]. În timp ce fetele doresc de obicei să fie mai subțiri, în schimb, băieții își doresc adesea să fie mai mari [43]. La băieți, s-a demonstrat că WS mai scăzut a prezis o creștere mai puternică a problemelor legate de muscularitate, denumită internalizare musculară-ideală, comparativ cu omologii cu greutate mai mare [44]. Această dorință de muscularitate ar fi putut confunda observația prezentă la băieți. Într-adevăr, preocupările legate de muscularitate cresc semnificativ în timpul adolescenței [37,44], iar comportamentele de câștigare a mușchilor se dovedesc a fi mai evidente la băieții populari [37]. Rezultatele noastre ridică importanța recunoașterii nu numai a supraponderabilității și obezității, ci și a subponderabilității ca o problemă referitoare la relațiile sociale în rândul adolescenților.

WS și WP au fost semnificativ asociate cu faptul că au puțini confidenți, după ce au controlat simptomele depresive și anxioase actuale. A avea puțini confidenți a fost asociat cu dezvoltarea ulterioară a problemelor de sănătate mintală, inclusiv tulburarea depresivă [45] și încercarea de auto-vătămare [46]. Rezultatele actuale, luate împreună cu aceste observații, sugerează că adolescenții cu WS sau WP non-normali ar putea avea un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate mintală asociate cu a avea puțini confidenți, chiar dacă în prezent nu au probleme de sănătate mintală. Acest lucru pare să fie în conformitate cu unele studii anterioare, care găsesc efecte adverse ale WS și WP asupra dezvoltării ulterioare a problemelor de sănătate mintală [47-52].

Limitări

Concluzii

Prezentul studiu oferă o perspectivă nouă pentru înțelegerea problemelor sociale și psihologice ale adolescenților în lumina stării greutății corporale și a percepției asupra greutății. Întrucât adolescenții cu WS și WP non-normali par să aibă puțini confidenți, ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a recunoaște și a înțelege problemele legate de relațiile sociale la acești adolescenți și pentru a le oferi mai mult sprijin în abordarea provocărilor lor. Nu numai colegii, ci și membrii familiei și profesorii ar trebui să fie conștienți de constatările prezente și încurajați să aibă grijă de acești adolescenți.