Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

efectele

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Fiziologie umană și animală, Universitatea Wageningen, Wageningen, Olanda

Constatări noi

Care este întrebarea centrală a acestui studiu?

Tiparele de aport de diete cu un conținut diferit de energie au un efect de durată asupra persistenței greutății corporale?

Care este principala constatare și importanța acesteia?

După trecerea între dietele semipurificate care diferă doar în raportul grăsime - zahăr, ultima dietă consumată a determinat aportul de energie, cheltuielile de energie, greutatea corporală, depozitele de grăsime corporală, hormonii circulanți și metaboliții la șoarecii C57BL/6J. Spre deosebire de efectele persistente observate în studiile care utilizează diete cu ingrediente diferite, sugerând puncte stabilite induse de dietă, acest studiu arată că greutatea corporală și parametrii metabolici se „stabilesc” pe baza intrării și ieșirii energetice actuale. Acest lucru susține teoria punctului de stabilire și subliniază importanța alegerii dietei în studiile fiziologice.

Obezitatea se caracterizează printr-o cantitate excedentară de țesut adipos alb (WAT). Acest exces de WAT rezultă dintr-un bilanț energetic pozitiv; un exces de consum de energie în raport cu cheltuielile de energie (EE). Țesutul adipos alb are un rol major în stocarea energiei, dar îndeplinește și o funcție activă de semnalizare metabolică (Wang și colab. 2008). Una dintre moleculele de semnalizare secretate de WAT este hormonul peptidic leptina, care controlează masa țesutului adipos printr-o buclă de feedback negativ. La scăderea în greutate, masa de grăsime și nivelul de leptină scad (Saladin și colab. 1995), stimulând apetitul și suprimând EE pentru a contracara pierderea în greutate. De asemenea, atunci când masa de grăsime crește, nivelul de leptină crește, suprimând astfel apetitul pentru a contracara creșterea în greutate (Considină și colab. 1996). La om, menținerea unei reduceri de 10% sau mai mari a greutății corporale (BW) este însoțită de o reducere a EE dincolo de cea prevăzută de pierderea masei corporale (Leibel și colab. 1995; Doucet și colab. 2003; Rosenbaum și colab. 2003). Adăugarea de leptină exogenă poate contracara scăderea EE care rezultă din pierderea BW (Rosenbaum și colab. 2005). În general, acest lucru sugerează controlul homeostatic al BW. Acest lucru a fost dezvoltat în modelul set-point (Kozusko, 2001). Modelul set - point este susținut de analize mai ample atât pentru oameni (Hall, 2006), cât și pentru rozătoare (Tam și colab. 2009).

Conceptul că un set point BW protejează împotriva pierderii în greutate este pe scară largă de la sine înțeles și este adesea folosit pentru a explica câștigul BW după pierderea BW. O meta - analiză a studiilor de reducere a BW a arătat că jumătate din studiile de reducere a BW au dispărut în 48 de luni (Franz și colab. 2007), în ciuda pierderilor moderate de BW. În plus, un număr substanțial de oameni și-au recăpătat pe deplin BW. În studiul National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), dintre cei care au pierdut 10% BW, 35% și-au recăpătat BW după 1 an și colab. 2007). Într-o analiză a predictorilor de câștig BW, sa concluzionat că menținerea unui BW mai mic depinde de o serie de factori, inclusiv de o componentă genetică (Bouchard și colab. 1996), dar include întotdeauna o atenție continuă pentru a corela aportul alimentar cu echilibrul energetic (Vogels și colab. 2005). Aceasta și multe alte observații (Kramer și colab. 1989; Anderson și colab. 2001; Sumithran și colab. 2011) indică faptul că, odată cu creșterea în greutate, este foarte dificil să o pierzi și să rămâi pe noul BW mai scăzut.

Metode

Aprobare etică

Toate îngrijirile și utilizarea animalelor au fost în conformitate cu liniile directoare de utilizare și îngrijire date de Legea olandeză privind experimentarea animalelor (1996). Permisiunea pentru acest studiu a fost acordată de Comitetul etic al animalelor de la Universitatea Wageningen (DEC 2009146). Șoarecii masculi C57BL/6JOlaHsd de tip sălbatic au fost cumpărați de la Harlan (Horst, Olanda) la vârsta de 8 săptămâni. După o perioadă de aclimatizare de 4 săptămâni la facilitățile pentru animale și o dietă purificată cu conținut scăzut de grăsimi (LF), șoarecii au fost stratificați pentru a însemna BW într-un grup de 0 săptămâni (n= 12), un grup cu conținut scăzut de grăsimi (LF) (L; n= 36) și un grup bogat în grăsimi (HF) (H; n= 84).

Studiul animalelor și dietele