Autor: Dr. Delwyn Dyall-Smith FACD, dermatolog, 2015.

manifestări

Ce este boala inflamatorie a intestinului?

Există două forme principale de boală inflamatorie intestinală - colita ulcerativă și boala Crohn. Ambele sunt caracterizate de dureri abdominale și diaree, uneori cu sângerări.

  • Colita ulcerativă implică de obicei doar colonul (intestinul gros)
  • Boala Crohn poate afecta orice parte a tractului gastro-intestinal de la buze la anus cu leziuni împrăștiate. Boala Crohn se caracterizează pe patologie prin granuloame care nu prezintă caze, dar acestea nu se găsesc întotdeauna pe biopsia intestinului .

Deși cele două boli sunt destul de separate, un diagnostic precis poate fi uneori dificil mai ales în stadiile incipiente. Prin urmare, implicarea altor organe poate ajuta la distincția.

Implicarea locurilor corpului, altele decât intestinul, în boala inflamatorie a intestinului

Ambele forme de boli inflamatorii intestinale pot dezvolta simptome și semne pe lângă boala intestinului. Modificări ale pielii și ale mucoasei bucale se pot dezvolta odată cu ambele, dar sunt mai frecvent observate cu boala Crohn. Uneori, acestea se dezvoltă înainte de diagnosticarea bolii inflamatorii intestinale, ducând medicul să investigheze problemele intestinale. La unii pacienți pot apărea cu erupții ale inflamației intestinului. Acolo unde asocierea este specifică cu histologia diagnosticului, poate fi valoroasă în stabilirea diagnosticului.

Semne ale mucoasei bucale ale bolii inflamatorii intestinale

Modificările feței și ale mucoasei orale asociate bolii inflamatorii intestinale pot fi împărțite în patru categorii principale:

  1. Specific, adică acestea apar doar în asociere cu boala intestinului și/sau prezintă histologia caracteristică a acelei afecțiuni.
  2. Nespecific, ceea ce înseamnă că acestea apar mai frecvent cu boala intestinului decât la populația generală, dar apar și fără boala intestinului, iar patologia nu este diagnosticarea bolii intestinale.
  3. Complicații ale malabsorbției cauzate de inflamația intestinului care duc la deficiențe de vitamine și minerale.
  4. Efecte secundare sau complicații ale medicamentelor prescrise pentru tratarea bolii intestinale.

Primele trei dintre aceste categorii pot fi utile în direcționarea medicului către problema intestinului și stabilirea diagnosticului specific.

Semne orale ale bolii Crohn

Mucoasa bucală este frecvent afectată în boala Crohn, până la o treime dintre pacienți raportând că au modificări orale și chiar mai mare la copii. În unele studii, modificările orale au precedat diagnosticul bolii Crohn în 60%. Poate exista o predominanță masculină.

1. Modificări specifice ale mucoasei bucale: boala Crohn orofacială

La copiii cu boala Crohn, boala Crohn orofacială poate fi o prezentare importantă înainte de diagnosticarea intestinului.

2. Modificări nespecifice la nivelul gurii și ale pielii feței din jur asociate cu boala Crohn:

  • Cheilită unghiulară
  • Ulcerele aftoase/stomatita aftoasă - s-a raportat că afectează până la 20-30% dintre pacienții cu boala Crohn, deși unele studii nu arată o creștere a acestora în comparație cu populația generală. Acestea nu pot fi distinse clinic de ulcerele aftoase comune.
  • Abcese recurente
  • Roșeață și scalare în jurul buzelor
  • Pyostomatitis vegetans - foarte rar în boala Crohn
  • Gură uscată - poate avea ca rezultat cariile dentare, disconfortul protezei și infecția
  • Respirație urât mirositoare (halitoză)
  • Vărsăturile recurente și insuficiența pot provoca dureri orale, iar acidul poate duce la cariile dentare.

Semne orale de colită ulcerativă

Au fost raportate modificări ale mucoasei la unii pacienți cu colită ulcerativă.

1. Modificări orofaciale specifice ale colitei ulcerative: piostomatite vegetale

2. Modificări nespecifice ale gurii și ale pielii din jur asociate cu colita ulcerativă:

  • Ulcere aftoase/stomatite minore și majore - raportate la cel puțin 10%, de obicei mai rău cu erupții ale bolii intestinale și îmbunătățind cu tratamentul inflamației intestinului. Cu toate acestea, acest lucru nu este probabil mai comun decât populația generală.
  • Glosită (limbă inflamată)
  • Cheilita (buze inflamate)
  • Respirație urât mirositoare (halitoză)

La copiii cu colită ulcerativă, doar modificări nespecifice au fost observate într-un studiu amplu.

Semne orofaciale de malabsorbție

Malabsorbția se poate datora diareei cronice, aportului redus de alimente, creșterii excesive a bacteriilor din intestin, intervenției chirurgicale intestinale, bolii în sine sau medicamentelor utilizate pentru tratarea bolii intestinale.

  • Deficiență de acid folic (boala Crohn absorbită din intestinul subțire) - limba dureroasă roșie (acută), devine strălucitoare și netedă (cronică) (glossită) și buze crăpate (cheilită).
  • Deficiență de fier
  • Deficiență de zinc - acrodermatită enteropatică și afecțiuni asemănătoare acrodermatitei enteropatice, candidoză orală, glossită
  • Deficienta de vitamina A - pete albe pe mucoasa bucala datorita keratinizarii membranelor mucoase
  • Deficitul complexului de vitamina B - stomatită-glossită-cheilită unghiulară
  • Riboflavina (vitamina B2, boala Crohn absorbită din intestinul subțire) - cheiloză, cheilită unghiulară, glossită
  • Deficiență de niacină (vitamina B3) - pelagra
  • Deficiență de vitamina B12 (boala Crohn absorbită din intestinul subțire) - glossită (limbă roșie puternică cu pete roșii plate în principal pe părțile laterale și superioare ale limbii), cheilită unghiulară, ulcere bucale, candidoză orală, mucozită eritematoasă difuză, mucoasă bucală palidă, durere a limbii sau gurii, gură arsă, sensibilitate la gust redusă
  • Deficitul de vitamina C - scorbut
  • Deficitul de vitamina K - sângerarea gingiilor

Modificări orofaciale datorate medicamentelor utilizate pentru tratarea bolilor inflamatorii intestinale

Multe medicamente diferite pot fi utilizate pentru tratarea diferitelor aspecte ale bolilor inflamatorii intestinale, inclusiv antibiotice, agenți biologici, imunosupresoare, agenți anti-diareici și pentru durere. Urmează o listă alfabetică a unora dintre cele mai frecvente tratamente, cu efectele lor secundare orale.

Medicamente Efecte adverse
adalimumab (biologic) infecții, angioedem
Budesonid (steroid oral) glossită, umflarea limbii, gură uscată
Certolizumab (biologic) Sindrom Stevens-Johnson/necroliză epidermică toxică, angioedem
Colestiramină (rășină schimbătoare de anioni) iritarea limbii, gust acru, sângerări dentare, cariile dentare, eroziunea smalțului dinților, decolorarea dinților
Ciclosporină (inhibitor al calcineurinei) hiperplazie a gingiei
Ciprofloxacină (antibiotic) candidoză orală, angioedem, sindrom Stevens-Johnson/necroliză epidermică toxică, pierderea gustului
Colestipol (rășină schimbătoare de anioni) dificultate la inghitire
Difenoxilat și atropină (antispastice) gură uscată, umflarea buzelor, modificări ale gustului sau pierdere
Infliximab (biologic) infecții, angioedem
Loperamidă (antidiareică) gură uscată, sindrom Stevens-Johnson/necroliză epidermică toxică, angioedem
Mesalazină (antiinflamator) durere în gât, candidoză orală, gură uscată, stomatită, gust modificat
Metotrexat (antagonist al acidului folic) stomatită, gingivită, faringită
Metronidazol (antibiotic) gust metalic neplăcut, limbă blană, glossită, stomatită, candidoză orală, gură uscată
Prednis (ol) one (steroid oral) candidoză orală (aftoasă)
Propantelină (antispastică) gură uscată, angioedem, pierderea gustului
Sulfazalazină (antiinflamator) stomatită, sindrom Stevens-Johnson/necroliză epidermică toxică, gust modificat, absorbție afectată a acidului folic
Tacrolimus (inhibitor al calcineurinei) candidoză orală, ulcere aftoase ale gurii, sindrom Stevens-Johnson/necroliză epidermică toxică, angioedem

Azatioprina și micofenolatul de mofetil, adesea utilizate pentru tratarea bolilor inflamatorii intestinale, nu au raportat efecte secundare la nivelul gurii.