Abstract

Efectele reducerii riscului cardiovascular sunt de obicei evaluate prin schimbarea comportamentului auto-raportată și rezultatele fiziologice. Este necesară îmbunătățirea protocoalelor de evaluare prin includerea măsurilor de observare directă a comportamentelor vizate de sănătate. Pentru a îmbunătăți evaluarea unei diete familiale și a unui program de schimbare a activității fizice, familiile au fost observate în timpul unei vizite planificate la grădina zoologică din San Diego. Acest mediu standardizat permite multe opțiuni pentru aportul alimentar și activitatea fizică. Au fost observate 30 de familii care au participat la un program de intervenție de 1 an și 30 de familii de control. Familiile caucaziene și mexican-americane erau reprezentate în mod egal. Observațiile din acest mediu standard au discriminat între familiile de intervenție și cele de control, iar constatările au indicat că efectele intervenției s-au generalizat la acest set nou. Familiile de intervenție au consumat mai puține calorii, au mâncat mai puțin sodiu și au mers mai departe decât au controlat familiile. Au fost observate diferențe etnice.

fizice

Aceasta este o previzualizare a conținutului abonamentului, conectați-vă pentru a verifica accesul.

Opțiuni de acces

Cumpărați un singur articol

Acces instant la PDF-ul complet al articolului.

Calculul impozitului va fi finalizat în timpul plății.

Abonați-vă la jurnal

Acces online imediat la toate numerele începând cu 2019. Abonamentul se va reînnoi automat anual.

Calculul impozitului va fi finalizat în timpul plății.

Referințe

Atkins, C. J., Patterson, T. L., Roppe, B. E., Sallis, J. F. și Nader, P. R. (1987). Probleme de recrutare, obiceiuri de sănătate și decizia de a participa la un program de promovare a sănătății.A.m. J. Prev. Med. 3: 87–94.

Bandura, A. (1977).Teoria învățării sociale, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, N.J.

Bitgood, S., Patterson, D. Benefield, A. (1986). Ce face ca expozițiile zoologice să fie întăritoare? Prezentat la cea de-a XII-a Convenție anuală a Asociației pentru Analiza Comportamentului. Milwaukee, Wis., Mai.

Blair, S. N., Haskell, W. L., Ho, P. și Paffenbarger, R. S.,și colab. (1984). Evaluarea activității fizice obișnuite printr-o rechemare de șapte zile într-un sondaj comunitar și experiment controlat.A.M. J. Epidemiol. 122 (5): 794–804.

Block, G. (1982). O revizuire a validărilor metodelor de evaluare dietetică.A.m. J. Epidemiol. 115: 492-505.

Coates, T. J., Jeffery, R. W. și Slinkard, L. A. (1981). Alimentație și exerciții fizice sănătoase pentru inimă: introducerea și menținerea modificărilor comportamentelor de sănătate.A.m. J. Sănătate publică 71: 15–23.

Cohen, J. (1960). Un coeficient de acord pentru scale nominale.Educ. Psihol. Măsură. 20: 37-46.

Epstein, L. H., McGowan, C. și Woodall, K. (1984). Un sistem de observare comportamentală pentru activitatea de joc liber la copiii mici și supraponderali.Rez. Î. Exercițiu Sport 55: 180–183.

Frank, G. C., Berenson, G. S., Schilling, P. E. și Moore, M. C. (1977). Adaptarea rechemării de 24 de ore pentru studii epidemiologice ale copiilor școlari.J. Am. Dietă. Conf. Univ. 71: 26–31.

Hartmann, D. P. (1977). Considerații în alegerea estimărilor de fiabilitate interobserver.J. Appl. Comportă-te. Anal. 10: 103–116.

Hersen, M. și Barlow, D. H. (1976).Proiectare experimentală cu un singur caz, Pergamon, New York.

Hill, C. (1971). O analiză a vizitatorului grădinii zoologice. În Lucas, J. (ed.),Anuarul Zoo internațional, 11, Societatea Zoologică din Londra, Londra.

Hollingshead, A. B. (1965).Indicele cu doi factori al poziției sociale, Yale University Press, New Haven, Conn.

LaPorte, R. E., Montoye, H. J. și Caspersen, C. J. (1985). Evaluarea activității fizice în cercetarea epidemiologică: probleme și perspective.Rep. Sănătate Publică 100: 131–147.

Nader, P. R., Sallis, J. F., Rupp, J., Atkins, C., Patterson, T. și Abramson, I. (1986). San Diego Family Health Project: Atingerea familiilor prin școli.J. Sănătate școlară 56: 227–231.

Sallis, J. F., Haskell, W. L., Wood, P. D., Fortmann, S. P., Rogers, T., Blair, S. N. și Paffenbarger, R. S. (1985). Metodologia de evaluare a activității fizice în proiectul Five-City.A.m. J. Epidemiol. 121: 91–106.

Sallis, J. F., Haskell, W. L., Fortmann, S. P., Wood, P. D. și Vranizan, K. M. (1986). Activitate fizică de intensitate moderată și factori de risc cardiovascular: Proiectul Stanford Five-City.Anterior Med. 15: 561-568.

Siconolfi, S. F., Cullinane, E. M., Carleton, R. A. și Thompson, P. D. (1982). Evaluarea VO2max în studii epidemiologice: Modificarea testului Astrand-Rhyming.Med. Știință. Exercițiu sportiv 14: 335–338.

Turk, D. C. și Kerns, R. D., (1985). Evaluarea în psihologia sănătății: o perspectivă cognitiv-comportamentală. În Karoly, P. (ed.),Strategii de măsurare în psihologia sănătății, Wiley, New York.