Abstract

Obiectiv

Există o lipsă de dovezi cu privire la inegalitățile socioeconomice ale anemiei infantile în Etiopia. Am determinat amploarea inegalității socioeconomice în anemie și contribuția factorilor dietetici și nedietetici la inegalitatea observată, utilizând date reprezentative la nivel național de 2902 de copii incluși în sondajul demografic și de sănătate etiopian din 2016. Datele au fost colectate în urma unei strategii de eșantionare cluster cu mai multe etape. Am urmat abordarea bazată pe regresie Blinder - Oaxaca pentru a descompune inegalitatea și a determina contribuția relativă (%) a factorilor dietetici și nedietetici la inegalitatea observată.

dietetici

Rezultat

Am găsit o inegalitate socio-economică pro-săracă semnificativă în anemia infantilă în Etiopia. O treime (

33%) din inegalitate a fost atribuibilă diferențelor compoziționale în factorii determinanți alimentari ai anemiei (diversitatea alimentară, frecvența mesei și factorii de alăptare). Factori nedietetici cum ar fi locul de reședință, educația maternă și greutatea la naștere) explicate în comun

36% din inegalitate. Educația maternă a fost singurul factor cel mai important, luând în considerare singur

28% inegalitatea, urmată de reședința rurală (

17%) și diversitatea alimentară

16%). Eforturile de a reduce lacunele socioeconomice și/sau de a proiecta intervenții sensibile la echitate, acordând prioritate celor săraci în intervențiile de sănătate/nutriție, merită luate în considerare pentru a reduce povara anemiei infantile în Etiopia și nu numai.

Introducere

Anemia persistă să fie una dintre problemele nutriționale majore ale copiilor din țările în curs de dezvoltare. Este o problemă multi-cauzală, cu diverși factori de risc dietetici și nedietetici [1]. Cu toate acestea, principalii factori de risc ai anemiei copilăriei sunt infecțiile, dietele sărace, alăptarea și practicile de igienă. Stările socioeconomice și educaționale slabe sunt adesea principalii factori care stau la baza dezvoltării anemiei [1,2,3,4,5]. În plus, s-a dovedit că inegalitatea socio-economică este legată de diverse rezultate slabe de sănătate și nutriționale, inclusiv anemie. Studiile efectuate în țările în curs de dezvoltare au arătat o povară ridicată a malnutriției în comunitățile cu lacune socioeconomice mari [6, 7]. Înțelegerea contribuției factorilor motivi ai inegalității în rezultatele sănătății/nutriționale ar putea ghida proiectarea intervențiilor sensibile la echitate [7, 8].

Anemia copilăriei este o problemă majoră în Etiopia, cu o prevalență națională de 57% în 2016 [9]. Cu toate acestea, există puține dovezi cu privire la inegalitatea socioeconomică a anemiei în Etiopia. Astfel, ne-am propus să determinăm gradul de inegalitate socioeconomică în anemia copiilor din Etiopia, utilizând date reprezentative la nivel național din recentul sondaj demografic și de sănătate al țării. De asemenea, am descompus inegalitatea și am estimat contribuția relativă a principalilor factori determinanți anemici din dietă și nedietare la inegalitatea observată.

Textul principal

Metode

Sursa datelor și populația studiată

Am obținut datele din sondajul demografic și de sănătate etiopian (EDHS), realizat în 2016 [9]. EDHS face parte din proiectul internațional de anchete demografice și de sănătate, care au fost realizate la fiecare 5 ani în peste 90 de țări cu venituri medii și mici [10].

Proiectarea studiului și eșantionul

Sondajul, EDHS 2016, a fost transversal în proiectare, iar eșantioanele au fost obținute printr-o strategie de eșantionare în cluster în două etape. Primele (primele) unități de eșantionare au fost zonele de enumerare a recensământului (EA). Un total de 645 de EA au fost selectate aleatoriu. Unitățile secundare de eșantionare au fost gospodării. Un număr fix de 28 de gospodării au fost selectate aleatoriu din fiecare dintre EA-urile selectate. Toți copiii cu vârsta sub 5 ani găsiți în gospodăriile selectate au fost eligibili pentru includerea în sondaj. În urma procedurii de mai sus, un total de 2902 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni au fost incluși în sondaj. Informații mai detaliate despre metodologia anchetei sunt disponibile în raportul final al EDHS 2016 [9].

Variabile de rezultat

Anemie

Starea anemiei a fost determinată de nivelul de hemoglobină (Hb) ajustat la altitudine.

Inițierea precoce a alăptării: evaluată în funcție de faptul dacă copilul a primit alăptarea în prima oră după naștere.

Alăptarea exclusivă: evaluată dacă copilul a primit doar lapte matern în primele 6 luni de vârstă.

Starea actuală de alăptare (da, nu).

Diversitate dietetică: evaluată dacă alimentația complementară a copilului îndeplinește criteriile minime de diversitate dietetică (adică dieta compusă din ≥ 4 grupe de alimente), conform recomandărilor din ghidul OMS privind hrănirea sugarilor și copiilor mici [11]. Datele dietetice au fost colectate prin metoda de rechemare dietetică de 24 de ore și reduse în continuare în 7 grupe de alimente (și anume cereale, ouă, carne, lapte, leguminoase, fructe și legume bogate în vitamina A și alte fructe și legume).

Frecvența meselor: evaluată dacă frecvența hrănirii complementare a copilului a atins frecvența minimă a mesei, care este ≥ 3 ori pe zi pentru copiii care alăptează și ≥ 4 ori pe zi pentru copiii care nu alăptează [9].

Factori nedietetici

Mărimea nașterii (mică, medie, mare): evaluată prin raportarea subiectivă a mamei cu privire la mărimea copilului la momentul nașterii. În țările în curs de dezvoltare nu sunt disponibile înregistrări cu privire la greutățile exacte la naștere. Astfel, în toate sondajele DHS din cele 90 de țări membre, dimensiunea nașterii a fost măsurată ca indicator proxy al greutății la naștere [9].

Alimentarea cu apă a gospodăriei (îmbunătățită, neîmbunătățită). Apa din țevi și fântânile protejate au fost clasificate ca surse de apă îmbunătățite. Izvoarele, lacurile, iazurile, fântânile neprotejate, râurile și barajele au fost clasificate ca surse de apă neameliorate [9].

Toaletă de uz casnic (îmbunătățită, neîmbunătățită). Latrinele cu gropi ventilate și toaletele de spălare au fost clasificate ca facilități îmbunătățite. Alte facilități, cum ar fi latrinele tradiționale de groapă, au fost clasificate ca facilități neameliorate [9].

Sexul copilului (bărbat, femeie).

Dimensiunea gospodăriei (8 persoane).

Statutul de educație al îngrijitorului (mama) (nici unul, primar, secundar +).

Locul de reședință (urban sau rural).

analize statistice

În toate analizele, am luat în considerare proiectarea complexă a sondajului folosind Stata „SVY” comanda; astfel încât straturile, proiectarea clusterelor și greutățile de eșantionare ale sondajului au fost luate în considerare în toate estimările. Ponderile eșantionării au fost aplicate pentru a compensa probabilitatea inegală de selecție a eșantionului în cadrul diviziilor sub-naționale (regiuni) și pentru a se asigura că eșantionul seamănă cu distribuția efectivă a populației din țară [9]. Ajustarea pentru proiectarea studiului a fost făcută pentru a controla efectul eșantionării pe grupe asupra varianței estimărilor. Pentru a examina relația factorilor dietetici și nedietetici cu starea de anemie, s-au efectuat analize bi-variabile folosind testul de asociere Chi-pătrat. În urma abordării de descompunere bazată pe regresie Blinder - Oaxaca, am descompus inegalitatea anemiei în determinanții săi dietetici și nedietetici și am furnizat contribuția relativă a determinanților la inegalitatea observată [12, 13]. Toate analizele au fost folosite Stata 16. Semnificația statistică a fost determinată la P ≤ 0,05.

Rezultat

Am inclus un total de 2902 de copii, dintre care 51% erau băieți. Copiii sub 12 luni au constituit 34% din eșantion. Restul (66%) aveau vârsta cuprinsă între 12 și 23 de luni. Majoritatea participanților la studiu (81%) provin din zone rurale și de mame cu educație scăzută (88%). Prevalența generală a anemiei (Hb Tabelul 1 Relația factorilor dietetici și nedietetici cu anemia (ponderată n = 2902)

Rezultatele analizei de descompunere bazate pe regresie multi-variabilă a inegalității socioeconomice a anemiei în predictorii săi dietetici și nedietetici sunt prezentate în Tabelul 2. A existat o diferență de 20 de puncte procentuale în prevalența anemiei între cuantilele cu cea mai mică și cea mai mare bogăție. Din inegalitatea socio-economică generală dintre cele mai bogate și cele mai sărace grupuri de avere,

59% s-a datorat diferențelor în factorii compoziționali, adică datorită variațiilor factorilor dietetici și nedietetici dintre grupurile de avere. O treime (

33%) din inegalitate a fost explicată de determinanții dietetici (diversitatea alimentară, frecvența mesei și factorii de alăptare). Factorii nedietetici (cum ar fi locul de reședință, educația maternă și greutatea la naștere) au fost explicate în comun

36% din inegalitate. Educația maternă a fost singurul factor cel mai important, luând în considerare singur

28% inegalitatea, urmată de reședința rurală (

17%) și diversitatea alimentară

Discuţie