Termenul otrăvire alimentară acoperă o gamă largă de condiții, de la boli minore până la infecții letale sau care pun viața în pericol. În general, aceste condiții sunt cauzate de ingerarea produselor alimentare care conțin sau au fost contaminate cu o bacterie sau un virus dăunător.

tipuri

Pentru majoritatea dintre noi, o criză de intoxicație alimentară va duce la cel mult câteva zile de disconfort, cu simptome relativ minore, cum ar fi greață, vărsături, diaree și crampe stomacale. De obicei, acest lucru nu necesită intervenție medicală, iar recuperarea necesită doar o perioadă de odihnă cu o atenție atentă la dietă.

Cu toate acestea, în unele cazuri, simptomele pot fi mult mai severe, ducând la deshidratare gravă, febră și, în unele cazuri, chiar se pot dovedi letale. La fel de multe boli, anumite grupuri, cum ar fi cei foarte tineri sau vârstnici, riscă să aibă efecte mai grave, precum și persoanele care nu au acces la primul ajutor de bază, apă curată sau salubritate adecvată.

În lumea dezvoltată, incidența cazurilor severe de otrăvire alimentară a fost redusă semnificativ datorită unei mai bune conservări, depozitare și manipulare a alimentelor, creșterii gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscuri și îmbunătățirii igienei, totuși în țările mai puțin dezvoltate economic sau în timpul războaielor sau în caz de dezastre naturale, problema este adesea răspândită.

Statistici privind otrăvirea alimentelor

Țările dezvoltate raportează niveluri foarte scăzute de boli grave sau decese din cauza intoxicațiilor alimentare, cu decese anuale la 100.000 de locuitori raportate ca 1 în SUA, 0,8 în Marea Britanie, 0,75 în Franța și 0,5 în Australia și spitalizări anuale ca 43, 28, 182 și respectiv 87.

Un studiu din 2015 al organizației Mondiale a Sănătății estimează că 10% dintre oamenii din întreaga lume se vor îmbolnăvi de o boală transmisă de alimente în fiecare an, ducând la 420.000 de decese - de 7 până la 10 ori mai mari decât în ​​țările menționate mai sus. Cel mai mare număr de decese este raportat în cele mai sărace regiuni, 175.000 în Asia de Sud și 137.000 în Africa.

Focare și cauze frecvente

Focarele de intoxicații alimentare grave se pot răspândi adesea rapid în rândul populațiilor, din cauza surselor de apă contaminate, a alimentelor slab pregătite sau depozitate, a contactului cu animalele infectate sau răspândirii de la persoană la persoană din cauza igienei personale precare sau a lipsei accesului la salubritate. Unele dintre cele mai comune contaminanți și tipuri de intoxicații alimentare sunt enumerate mai jos:

Escherichia coli (E. coli)

E. coli este prezentă în mod obișnuit în intestinele umane, dar anumite tulpini de bacterii pot fi o cauză de otrăvire alimentară. În majoritatea cazurilor, E. coli provoacă diaree, dureri abdominale și febră care se potolesc în câteva zile. Cu toate acestea, în cazuri severe, infecția poate duce la deshidratare severă, scaune sângeroase și chiar insuficiență renală.

Salmonella

Salmonella se găsește adesea în produsele lactate, ouăle și păsările de curte care au fost gătite necorespunzător și produc simptome clasice de otrăvire alimentară în cea mai ușoară formă. Cu toate acestea, infecțiile severe se pot răspândi de la tractul digestiv la fluxul sanguin, iar unele forme ale bacteriilor pot provoca chiar febra tifoidă.

Campylobacter

Campylobacter este unul dintre cei mai frecvent găsiți contaminanți în Marea Britanie, provocând simptome la câteva zile după ingestie și durând de la două zile la o săptămână. Bacteria se găsește de obicei în apa contaminată sau în păsările de curte crude sau puțin gătite.

Listeria

Bacteriile Listeria contaminează adesea brânzeturile nepasteurizate, păsările de curte, carnea, peștele și fructele și legumele crude și pot fi găsite și în sol. În timp ce simptomele sunt de obicei ușoare și dispar în câteva zile, cazurile severe pot prezenta o rată a mortalității de până la 25%.

Shigella

Shigella este strâns legată de Salmonella și este una dintre principalele cauze globale ale dizenteriei, rezultând între 100.000 și 600.000 de decese pe an, în principal în Africa și Asia de Sud-Est. În cazuri rare, poate provoca convulsii la copii mici și artrită reactivă la adulți.

Norovirus

De asemenea, cunoscut sub numele de „bugul vărsăturilor de iarnă”, Norovirusul este de obicei transmis de la persoană la persoană de contact sau contaminarea fecală a alimentelor sau a apei. În timp ce majoritatea cazurilor duc la boli minore timp de două până la trei zile, la fel ca în cazul tuturor bolilor de origine alimentară, efectele sunt adesea mai severe la persoanele vulnerabile.

Rotavirus

Majoritatea bolilor cauzate de Rotavirus apar la copii, deoarece imunitatea la virus se dezvoltă relativ rapid. În general, este mai puțin severă în țările dezvoltate, prezentându-se ca febră ușoară, cu vărsături și diaree, în special în cazul în care există programe de vaccinare. Cu toate acestea, la nivel global, este responsabil pentru 37% din totalul deceselor copiilor din cauza diareei și este extrem de contagios.

Paraziți

Pe lângă bacterii și viruși, paraziții pot provoca, de asemenea, intoxicații alimentare, de obicei datorită toxinelor excretate în corpul gazdei. Deși rare în lumea dezvoltată, infecțiile parazitare precum criptosporidioza, giardioza și ameobiaza sau dizenteria ameobă sunt frecvente în lumea în curs de dezvoltare.

Prevenire și tratament

Reducerea sau prevenirea otrăvirii cu alimente necesită un standard ridicat atât de igienă personală, cât și de igienă alimentară și, așa cum s-a menționat mai sus, provocările de prevenire cresc în regiunile cu salubrizare, infrastructură de sănătate și programe de educație publice mai puțin fiabile.

O zonă cheie este depozitarea, manipularea și pregătirea alimentelor. Menținerea unor standarde stricte de igienă în măcelărirea și transportul cărnii și spălarea și depozitarea fructelor și legumelor poate elimina mulți contaminanți nocivi.

Răcirea, congelarea sau conservarea alimentelor ajută la eliminarea creșterii bacteriene, iar separarea atentă a alimentelor crude și preparate este necesară pentru a reduce contaminarea încrucișată. Utilizarea până la curmale este importantă pentru a ajuta la identificarea alimentelor care ar putea fi contaminate, chiar dacă acest lucru nu este imediat evident prin aspectul sau mirosul său.

Spălarea regulată a mâinilor și curățarea instrumentelor și suprafețelor de bucătărie este, de asemenea, un factor important în prevenirea răspândirii bolilor de origine alimentară, precum și în asigurarea faptului că persoanele care prezintă simptome de intoxicație alimentară nu pregătesc sau manipulează alimentele.

La un nivel mai larg, asigurarea aprovizionării cu apă curată și a instalațiilor de canalizare și canalizare gestionate corespunzător este crucială pentru prevenirea focarelor mari de boli, precum și pentru reglementarea standardelor de igienă a alimentelor și pentru ambalarea și etichetarea corespunzătoare.

Vaccinarea a fost, de asemenea, utilizată în unele cazuri pentru a preveni răspândirea anumitor boli transmise de alimente, în special a rotavirusului, deși mulți dintre agenții patogeni care cauzează intoxicații alimentare se adaptează în timp și pot face ineficiente vaccinurile în cele din urmă.

Această capacitate a virușilor și a bacteriilor de a evolua rezistența înseamnă, de asemenea, că autoritățile sanitare sunt reticente în tratarea intoxicațiilor alimentare cu antibiotice, mai ales atunci când simptomele sunt relativ minore.

În general, după cum se spune, „prevenirea este mai bună decât vindecarea” - și organizații precum OMS își dedică o mare parte din timp programelor de educație publică destinate să ajute oamenii din întreaga lume să identifice și să evite riscurile asociate cu aceste tipuri de boli.