A mânca pe deplin conștient ne leagă de miracolul vieții

Inflamația cronică este asociată cu multe boli și afecțiuni. Există mulți markeri inflamatori care pot fi măsurați. Cercetătorii par să caute continuu să adauge la lista factorilor de decizie pe care să-i folosească pentru a identifica bolile. Proteina C-Reactivă este un producător comun, dar nespecific. Fibrinogenul este un alt lucru pe care unii cercetători l-au adăugat la lista lor de markeri inflamatori.

Un glosar este prezentat la sfârșitul articolului.

Mai jos este o listă de markeri comuni care au fost utilizați într-un studiu din 2003 care a examinat o serie de markeri inflamatori în asociere cu boli de inimă. Acestea au inclus:

    Molecule de adeziune solubile (E-selectin, P-selectin, moleculă de adeziune intracelulară-1, moleculă de adeziune a celulelor vasculare-1) Citokine (Interleukin-1, Interleukin-6, Interleukin-8, Interleukin-10 și factor de necroză tumorală) Fibrinogen Ser amiloid Număr de celule albe din sânge (globule albe) (SAA) cu sensibilitate ridicată a proteinei C reactive (hs-CRP)

hs-CRP și fibrinogen sunt markerii inflamatori cu cea mai puternică asociere a riscului de reapariție a bolilor cardiovasculare. Circulaţie. 107 (3), 499-511. '> 1

Cu toate acestea, inflamația este doar un indicator moderat al bolilor de inimă. Condițiile aterosclerotice pot apărea atunci când hs-CRP este normal (American Journal of Cardiology. 106 (9), 57–73. '> 2

coaching
Celule roșii din sânge cu dimensiuni și forme neregulate. Fibrina este prezentă.

Filaggrina este o proteină care se leagă de keratină. Keratina este componenta principală a stratului exterior al pielii, părului, unghiilor, precum și coarnelor, penelor, ghearelor și copitelor. Anticorpii antifilaggrini (AFA) sunt un indicator puternic al artritei reumatoide. Două produse care sunt derivate din fibrină (lanțuri de fibrinogen α și β deiminate) sunt depuse în membranele reumatoide, care este o țintă pentru anticorpii antifilaggrină. Anticorpii sunt produși de sistemul imunitar ca răspuns la un invadator străin (un antigen). În acest caz, este vorba despre produsele derivate din fibrină.

Acest lucru arată că fibrina este implicată în inflamația rezultată din poliartrita reumatoidă, dar nu arată cauza inițială a inflamației care a cauzat creșterea fibrinei și fibrinogenului în primul rând.

Artrita reumatoidă este puternic asociată cu infecții ale tractului urinar. Acest lucru este în concordanță cu observația că artrita reumatoidă apare mult mai frecvent la femei.

Majoritatea infecțiilor tractului urinar sunt cauzate de bacterii Escherichia coli (E. coli) urmate de bacterii din genul Proteus.

Există dovezi că bacteriile Proteus sunt implicate și în artrita reumatoidă. Frontiere în Bioscience. E1 (2), 577-586. '> 3

O secvență de aminoacizi dintr-o proteină din Proteus este similară cu o secvență găsită în colagen. Colagenul este cea mai abundentă proteină găsită la mamifere și este componenta principală a țesutului conjunctiv. Se găsește în țesuturile fibroase, cum ar fi tendoanele, ligamentele, pielea, cartilajul și oasele, precum și alte organe. Cartilajele și oasele sunt afectate de artrita reumatoidă.

Deci, cei care suferă de artrită reumatoidă nu numai că trebuie să lupte cu inflamația care rezultă din răspunsul autoimun la Proteus, dar sunt, de asemenea, supuși răspunsului imun la produsele răspunsului imun inițial.

Celule roșii din sânge (cu neurofile) de dimensiuni și forme regulate. Fibrina este absentă.

Într-un studiu din 2013, o masă bogată în grăsimi a crescut nivelurile celor 2 markeri inflamatori care au fost măsurați: Interleukina 6 (IL-6); și factorul de necroză tumorală (TNF-), cu o creștere maximă care apare la 8 ore după masă. În acest moment, majoritatea oamenilor vor fi consumat următoarea masă bogată în grăsimi. Jurnalul European de Nutriție. 52 (3), 1107–1114. '> 4

Un alt studiu din 2006 a arătat că, atunci când femeile și-au redus aportul de grăsime de la 35% la 15%, a rezultat o scădere semnificativă a markerilor de inflamație pe o perioadă de 12 luni. A existat o scădere a greutății (medie 5,9 kg) și a IMC (medie 2,3) și o reducere semnificativă a proteinelor C-reactive și a LDL serului amiloid A. The American Journal of Clinical Nutrition. 83 (4), 774-779. '> 5