EF Ugochukwu

Departamentul de Pediatrie, Spitalul Universitar Nnamdi Azikiwe, Nnewi, Nigeria

CU Onubogu

Departamentul de Pediatrie, Spitalul Universitar Nnamdi Azikiwe, Nnewi, Nigeria

ES Edokwe

Departamentul de Pediatrie, Spitalul Universitar Nnamdi Azikiwe, Nnewi, Nigeria

KN Okeke

Departamentul de Pediatrie, Spitalul Universitar Nnamdi Azikiwe, Nnewi, Nigeria

Abstract

Fundal:

Pachetele de prânz joacă un rol semnificativ în starea nutrițională și performanța academică a copiilor școlari. Datele disponibile arată o prevalență ridicată a malnutriției în rândul copiilor de vârstă școlară.

Scopul acestui studiu este de a documenta conținutul nutrițional al pachetelor de prânz ale copiilor din școala primară din Nnewi, statul Anambra, Nigeria.

Subiecte și metode:

Un studiu transversal a fost realizat în rândul a 1018 elevi primari 1-6 selectați prin eșantionare sistematică stratificată aleatorie din șase școli primare, câte două școli private, - misiune, - și guvernamentale (publice), deținute în metropola Nnewi, cu ajutorul chestionar semi-structurat. Pachetele de prânz ale elevilor au fost examinate.

Rezultate:

Majoritatea elevilor (77,8% [792/1018]) aveau pachete de prânz, deși aproximativ jumătate dintre elevii din școlile publice nu aveau pachete de prânz. Doar 12,4% (98/792) și 19,2% (152/792) dintre elevii cu pachete de prânz au avut mese echilibrate și, respectiv, fructe/legume în pachetele lor de prânz. Șansele de a nu veni la școală cu prânzul la pachet au fost de aproximativ 13 și de 12 ori mai mari pentru mamele fără educație formală sau, respectiv, doar cu studii primare, comparativ cu cele cu educație terțiară. Tipul de școală a avut o influență puternică asupra posesiei și conținutului pachetului de prânz (χ 2 = 2.88, P Cuvinte cheie: Prânz, Nigeria, Nutriție, Copii de la școală

Introducere

Starea nutrițională și de sănătate au influențe puternice asupra capacității de învățare și a performanței școlare a unui copil. [1] Accesul la o masă hrănitoare la jumătatea zilei sau după-amiaza este un factor foarte important al stării nutriționale, precum și a bunăstării generale și a dezvoltării cognitive a copiilor școlari. Studenții care au anumite deficiențe de micronutrienți sau care suferă de malnutriție energetică proteică nu au același potențial de învățare ca și copiii sănătoși, bine hrăniți. și bine hrănit. [1,3] Prin urmare, pe lângă faptul că contribuie la cerințele nutriționale zilnice ale unui copil, mesele oferite în timpul orelor de școală ameliorează foamea pe termen scurt, cresc atenția, facilitează învățarea și evită nevoia copiilor de a părăsi școala în căutarea mâncare. [4] Copiii mai sănătoși și mai bine hrăniți stau mai mult la școală, învață mai mult și mai târziu devin adulți mai sănătoși și mai productivi.

Conținutul pachetului de prânz trebuie să furnizeze o treime până la jumătate din necesarul nutrițional zilnic al copiilor școlari. [1,5] Pentru a obține întreaga gamă de nutrienți, un copil trebuie să consume o varietate bună de alimente din diferite grupuri de alimente, în fiecare zi și în proporțiile potrivite. [6] Ambalarea unor mese adecvate, inclusiv fructe și legume, este, de asemenea, o modalitate puternică pentru părinți de a-și învăța copiii obiceiuri alimentare sănătoase și preferințe alimentare pentru a susține o viață sănătoasă. [7]

Programele de prânz școlar sponsorizate de guvern au ca scop asigurarea faptului că fiecare copil școlar primește cel puțin o dietă adecvată zilnic. [4,10] Din păcate, acest program a fost afectat de declinul economic, în special în țările în curs de dezvoltare. Guvernul federal al Nigeriei, în realizarea rolului critic al nutriției pentru educație, a lansat în 2005 Programul de creștere și sănătate a școlii la domiciliu (HGSFHP) în 2005, în colaborare cu UNICEF, PAM, New Partnership for African Development și alți parteneri internaționali de dezvoltare [4,10,13] Scopul HGSFHP a fost de a oferi o masă nutrițională adecvată în timpul orelor de școală, stimulând în același timp producția de alimente de către fermierii locali din cele 12 state pilot. Din păcate, doar statul Osun implementează în continuare programul. [10,13] Astfel, în majoritatea părților din Nigeria, părinții au responsabilitatea exclusivă de a furniza hrană copiilor lor în timp ce sunt la școală. Dimpotrivă, peste 94% din școlile (atât publice, cât și private) din S.U.A. participă la Programul național de prânz școlar, care asigură că fiecărui copil din școală i se servește o masă hrănitoare și echilibrată, în conformitate cu liniile directoare dietetice ale americanilor pentru Departamentul Agriculturii din Statele Unite. [7]

Spre deosebire de țările dezvoltate precum SUA, nu există nicio orientare privind hrănirea copiilor din Nigeria. Mamele se confruntă adesea cu provocarea de a decide între ceea ce îi place copilului, ceea ce este disponibil, accesibil, ușor de pregătit și poate rămâne în stare bună după depozitare ore întregi în baloane alimentare. Mamele pot, de asemenea, să nu știe cum să combine diferite feluri de alimente pentru a satisface cerințele nutriționale ale copilului școlar. Astfel, unele mame pot recurge la ambalare fără prânz, mâncare de proastă calitate sau doar gustări.

În ciuda rolului prânzului la pachet la determinarea stării nutriționale și a dezvoltării cognitive a copiilor de vârstă școlară, o atenție limitată a cercetării a fost acordată conținutului nutrițional al pachetelor de prânz ale copiilor școlari din Nigeria. Prin urmare, acest studiu a vizat examinarea conținutului nutrițional al pachetelor de prânz ale copiilor din școala primară din Nnewi, precum și a factorilor care determină conținutul pachetelor lor de prânz.

Subiecte și metode

Zonă de studiu

Acest studiu transversal și descriptiv a fost realizat în Nnewi, al doilea oraș ca mărime din statul Anambra, sud-estul Nigeriei. Metropola Nnewi cuprinde patru cartiere autonome - Otolo, Uruagu, Umudim și Nnewichi. Începând din 2006, Nnewi avea o populație estimată la 391.227, conform recensământului nigerian. [14] Orașul se întinde pe 2789 km 2. [14] Ocupația principală a indigenilor este comerțul și agricultura, prin urmare, acestea depind în principal de agricultură și comerț pentru existența lor zilnică. Orașul găzduiește o piață mare (Nkwo Nnewi) pentru piese de schimb pentru motociclete și motoare, ambele fabricate local, în numeroasele sale industrii la scară mică și importate din întreaga lume.

Design de studiu

Există 102 școli primare înregistrate în Nnewi. 43 sunt publice (deținute de guvern) și 59 sunt private. Au fost studiați copiii din clasele 1-6. Șase școli au fost selectate aleatoriu (două școli publice, două deținute de misiuni și două școli private deținute individual) prin eșantionare în grup. Pentru fiecare școală aleasă, a fost utilizată o metodă de eșantionare sistematică stratificată pentru a selecta clasele individuale din fluxuri. Fiecare școală a fost vizitată de două ori. Pentru fiecare clasă selectată, toți elevii au fost recrutați cu posibilitatea de a renunța. În timpul vizitei inițiale, toate pachetele de prânz au fost examinate dimineața și s-a notat conținutul, fără informații prealabile ale vizitei către elevi sau profesori, pentru a evita o pregătire părtinitoare. Numerele de cod au fost date tuturor acestor elevi cărora li s-au examinat pachetele de prânz, precum și celor fără pachete de prânz. Ulterior li s-au dat chestionare care să fie completate de profesorii și părinții lor. Fiecare chestionar a inclus o secțiune de consimțământ și a căutat, de asemenea, date demografice și socio-economice ale elevilor și părinților. Examinarea pachetelor de prânz căutate pentru un conținut adecvat de proteine ​​(cel puțin o bucată de carne sau pește sau un ou), conținutul în vrac (tipul de masă/aliment de bază) și prezența fructelor și legumelor.

În timpul celei de-a doua vizite (1 săptămână după prima), consimțămintele părților și chestionarele au fost colectate și potrivite cu datele de prânz. Au fost obținute un total de 1018 chestionare completate și formulare de consimțământ potrivite cu datele lor de prânz. Toate datele de prânz fără formulare de consimțământ sau chestionar completat au fost excluse și aruncate, fiind considerate refuzul de a participa la studiu.

Considerații etice

Autorizația pentru efectuarea studiului a fost obținută de la Comitetul etic al Spitalului de predare al universității Nnamdi Azikiwe, Nnewi; Comisia pentru educația primară a administrației locale Nnewi North; proprietari ai diferitelor școli private; profesori șefi ai școlilor, precum și profesori de clasă.

analize statistice

Datele au fost introduse folosind pachetul statistic pentru științe sociale (SPSS versiunea 17.0, 2010 SPSS Inc., Chicago, SUA). Au fost efectuate analize univariate pentru a obține statistici sumare (frecvențe, medii și abateri standard) ale variabilelor investigate. Testul Chi-pătrat a fost utilizat pentru a compara proporțiile. Valoarea P de 0,05 sau mai puțin a fost utilizată ca nivel de probabilitate la care diferențele au fost considerate semnificative. Factorii asociați în mod semnificativ cu deținerea pachetului de prânz în testul Chi-pătrat au fost supuși unei analize de regresie logistică multinomială pentru a determina raportul de șanse, în timp ce coeficientul Phi a fost calculat pentru factorii asociați cu conținutul pachetului de prânz pentru a determina puterea lor de asociere.

Rezultate

Un total de 1018 elevi ai școlii primare au fost recrutați în acest studiu. Vârstele lor au variat de la 5 la 16 ani, cu o medie de 9,4 (2,7) ani.

Tabelul 1 arată distribuția copiilor în funcție de deținerea prânzului la pachet și de unele caracteristici familiale sau personale. Fetele au constituit 54,4% (554/1018), în timp ce 45,6% (464/1018) erau băieți, oferind un raport bărbat/femeie de 1: 1,2. Dintre elevii studiați, 52,3% (532/1018) erau în școala primară junior (clasele 1-3), în timp ce 47,7% (486/1018) se aflau în școala primară superioară (clasele 4-6). Aproximativ, jumătate dintre mamele lor (51,8% [527/1018]) și tații (57,9% [589/1018]) erau comercianți. Majoritatea elevilor (77,8% [792/1018]) au venit la școală cu prânz la pachet.

tabelul 1

Distribuția elevilor în funcție de posesia prânzului la pachet

nutrițional

Dimensiunea familiei, clasa, statutul educațional și ocupațional al părinților au fost semnificativ asociate cu posesia prânzului la pachet.

Rezultatul analizei de regresie logistică pentru factorii asociați cu faptul că nu vine la școală cu prânzul la pachet este prezentat în Tabelul 2. Doar statutul educațional al mamelor și dimensiunea familiei au rămas semnificativ asociate cu faptul că nu au venit la școală cu prânzul la pachet după analiza regresiei logistice.

masa 2

Rezultatul analizei de regresie logistică pentru factorii asociați cu nepachetarea prânzului

Tabelul 3 arată distribuția elevilor în funcție de tipul de școală și datele de prânz. Elevii din școlile publice au fost în mod semnificativ cel mai puțin probabil să vină la școală cu prânz la pachet (51,0% [206/404]) în comparație cu școlile de misiune (94,4% [388/411]) și private (97,5% [198/203]). În plus, elevii din școlile publice au cel mai puțin probabil să posede un pachet de prânz care conține fructe sau legume (3,0% [12/404]) comparativ cu misiunea (10,2% [42/411]) și școlile private (48,3% [98/203]). Pachetele de prânz care conțin o dietă echilibrată (alcătuită din alimente de bază + carne sau echivalent + fructe sau legume) s-au găsit cel mai frecvent în privat (32,5% [66/203]), comparativ cu misiunea (5,8% [24/411]) și școli publice (2,0% [8/404]). Aproximativ jumătate dintre elevii din școala de misiune au venit la școală cu o dietă parțial echilibrată (carbohidrați sau alimente leguminoase + proteine). Coeficientul Phi a relevat o asociere puternică între tipul de școală și categoria de alimente.

Tabelul 3

Date despre prânz în funcție de tipul de școală

Tabelul 4 prezintă factorii determinanți ai conținutului pachetului de prânz în rândul celor 792 de elevi care au venit la școală cu prânzul la pachet. Clasa în școală, dimensiunea familiei, ocupația părinților și statutul educațional au o asociere semnificativă cu conținutul pachetului de prânz la testul Chi-pătrat. Cu toate acestea, coeficientul phi arată că unele dintre asociații au fost slabe. Numai statutul educațional al mamei și ocupația părinților au asociații moderate cu conținutul pachetului de prânz.

Tabelul 4

Determinanți ai conținutului pachetului de prânz

Discuţie

Rezultatele studiului arată că este necesară multă atenție asupra hrănirii copiilor din școala primară dacă Obiectivul 2 de dezvoltare al mileniului de realizare a educației universale de bază trebuie atins în Nigeria, având în vedere contribuția nutriției slabe la absenteismul școlar, la școala timpurie abandon școlar, performanțe slabe la clasă și dezvoltare cognitivă slabă a copiilor de vârstă școlară. [3] În ciuda orelor lungi petrecute la școală, este descurajant să observăm numărul semnificativ de elevi (în special cei care frecventează școlile publice) care vin la școală fără prânz la pachet.

Venirea la școală cu prânzul la pachet s-a dovedit a fi influențată semnificativ de caracteristicile socio-economice ale clasei și ale familiei. Elevii erau cel mai probabil să vină la școală cu prânzul la pachet dacă erau în clasele 4-6, dacă părinții lor erau profesioniști sau aveau studii terțiare și, în mod surprinzător, dacă provin din familii cu mai mult de șase membri. Cu toate acestea, doar statutul educațional matern și dimensiunea familiei au rămas semnificativ asociate cu faptul că nu au venit la școală cu prânzul la pachet după analiza regresiei logistice. Șansele de a nu veni la școală cu prânzul la pachet au fost de aproximativ 13 și de 12 ori mai mari pentru mamele fără studii formale sau, respectiv, doar cu studii primare, comparativ cu cele cu studii terțiare. Se consideră că mamele cu un nivel mai ridicat de educație sunt mai bine informate cu privire la rolul alimentelor asupra stării de sănătate a copiilor comparativ cu cele mai puțin educate. [15,16] Educația sporește, de asemenea, capacitatea mamelor de a câștiga venituri și, prin urmare, sunt capabile să ajuta la satisfacerea nevoilor financiare ale familiei. În plus, venitul femeilor este mai probabil să fie cheltuit pe alimente. Un nivel mai ridicat de educație între mame poate asigura, de asemenea, o distribuție echitabilă a resurselor gospodăriei în favoarea îngrijirii copiilor, inclusiv furnizarea de alimente pentru copii.

În mod surprinzător, dimensiunea familiei mai mici de 6 a fost semnificativ asociată cu faptul că nu a venit la școală cu prânzul la pachet în studiul index. Această constatare este în contradicție cu unele rapoarte care au legat accesul slab la alimente și starea nutrițională slabă a copiilor cu o dimensiune mare a familiei. [17,18] Cu toate acestea, dimensiunea familiei poate fi un indicator slab al accesului la alimente în acest studiu ca părinți erau preponderent comercianți și pot trăi cu ucenici care ajută și la treburile casnice, facilitând astfel pregătirea mâncării pentru mame.

Diferența observată în disponibilitatea alimentelor pentru elevii din școlile publice și private este de acord cu un studiu de stat Ogun [19], care a raportat că, deși 74,4% dintre elevii din școala privată nu au adus alimente la școală, 79,5% dintre ei au adus bani pentru cumpărarea alimentelor de la vânzătorii de alimente. Pe de altă parte, 100% dintre elevii din școala publică nu au adus alimente la școală, ci doar 62,1% dintre ei au adus bani pentru a cumpăra alimente. Banii aduși la școală de elevii din școala publică au fost mai mici în comparație cu cei aduși de omologii lor din școlile private, deși alimentele cumpărate de la vânzătorii de alimente s-au spus că sunt de calitate și cantitate slabă. Deși studiul index nu a explorat posibilitatea de a aduce bani pentru a cumpăra alimente de la furnizorii de alimente, nu au existat vânzători de alimente în școlile în care a fost realizat studiul și doar elevii din școlile publice și din misiune ar putea cumpăra gustări în timpul pauzelor, dacă ar avea bani.

Deși majoritatea elevilor aveau pachete de prânz, doar câțiva dintre ei aveau mese echilibrate. Dintre cei 792 de elevi care au venit la școală cu pachete de prânz, doar 12,4% au avut mese echilibrate, în timp ce fructele și/sau legumele au fost prezente în pachetele de prânz de doar 19,2% dintre ei. Rezultate similare au fost raportate atât din studiile africane, cât și din cele non-africane. [7,21] Un studiu al statului Osun [21] a raportat că doar 12% dintre copiii preșcolari aveau fructe în pachetele de prânz, în timp ce 22,3% aveau mese echilibrate. Aceste descoperiri pot explica rata foarte mare de malnutriție raportată în rândul copiilor de vârstă școlară primară de către cercetătorii anteriori. [10,11,12]

Concluzie

Majoritatea pachetelor de prânz ale elevilor din școala primară conțin alimente de calitate slabă. Elevii din școlile publice au avut cea mai slabă calitate a prânzului la pachet și aproximativ jumătate dintre ei vin la școală fără mâncare. Starea educațională a mamei și ocupația părinților sunt factori determinanți importanți ai conținutului nutrițional al prânzului la pachet la copiii de vârstă școlară.

Recomandări

Eforturile de eradicare a sărăciei și de educație feminină ar trebui intensificate, având în vedere influența evidentă a educației feminine și a statutului profesional al părinților asupra nutriției copiilor școlari.

Ghidul de hrănire ar trebui elaborat și implementat în toate școlile primare nigeriene.

HGSFHP al guvernului federal ar trebui implementat în toate cele 36 de state din Nigeria.

HGSFHP ar trebui susținut cu un act legislativ adecvat pentru a asigura durabilitatea și eficacitatea maximă a acestuia.

Note de subsol

Sursa de asistență: Nil.

Conflict de interese: Niciunul nu a declarat.