Înțelegerea modului în care obezitatea poate influența rezultatele la pacienții cu artroplastie totală de șold și genunchi este importantă pentru a reduce riscul de complicații la această populație. Asta înseamnă, de asemenea, că ar trebui să existe o limită a IMC pentru pacienții cu artroplastie articulară totală?

rezultatelor

Alex Gaukhman, MD; Jenna Bernstein, MD; Ran Schwarzkopf, MD, MSc; și James Slover, MD, MS

Introducere

Spre deosebire de alte riscuri majore pentru sănătate, cum ar fi consumul de tutun, care este în scădere, prevalența obezității continuă să crească: începând din 2016, aproximativ 39,8% dintre adulții din Statele Unite au fost clasificați ca obezi. [1,2] Incidența obezității crește odată cu îmbătrânirea pacienților, iar un indice ridicat de masă corporală (IMC) este un factor de risc independent pentru dezvoltarea osteoartritei șoldului. [3]

Înțelegerea efectelor obezității asupra rezultatelor pacienților cu artroplastie articulară totală (TJA) este importantă pentru a reduce riscul de complicații la această populație.

Literatura despre IMC și TJA

Influența obezității asupra complicațiilor și rezultatului TJA a fost bine descrisă în literatura de specialitate. O meta-analiză amplă și o revizuire sistematică a 20 de studii au arătat o rată de infecție globală crescută la pacienții obezi (IMC de 30 sau mai mulți) supuși artroplastiei totale a genunchiului (TKA), cu un raport de cote de 1,90. [4] Revizuirea din orice motiv a avut loc mai des la pacienții obezi, cu un raport de cote de 1,30. [4]

Wagner și colab. [5] au constatat că reoperarea și revizuirea implantului au crescut cu IMC mai mare. De asemenea, au descoperit un risc crescut de luxație în primele 6 luni după artroplastia totală de șold (THA) la pacienții cu un IMC mai mare. [5]

Riscul de infecție crește de obicei din cauza comorbidităților asociate, cum ar fi diabetul zaharat, perioade de operare potențial mai lungi și un înveliș mare de țesuturi moi. S-a demonstrat că excesul de țesut adipos reduce oxigenarea țesutului perioperator, similar fumatului. [6] În ciuda oxigenării suplimentare, adipozitatea crescută duce la hipoxie tisulară, care este deosebit de pronunțată în timpul intervenției chirurgicale. [6]

De asemenea, s-a demonstrat că obezitatea morbidă, definită ca un IMC de 40 kg/m2 sau mai mult, crește substanțial riscul de complicații periprotetice. Meller și colab. [7] au arătat că pacienții cu obezitate morbidă au un risc semnificativ crescut de complicații, cu un risc de 2 ori sau mai mare de luxație a șoldului și dehiscență a plăgii. A existat, de asemenea, o creștere a decesului, a infecției articulare periprotetice (PJI), a insuficienței renale acute și a reviziilor genunchiului, cu un raport de pericol cuprins între 1,5 și 2,0. [7]

Riscul de eșec după un schimb de componente în două etape este, de asemenea, crescut la pacienții obezi comparativ cu pacienții non-obezi. Houdek și colab. [8] au evaluat rezultatele unei intervenții chirurgicale de revizuire în două etape pentru infecția la pacienții cu obezitate morbidă (IMC de 40 sau mai mult) comparativ cu o cohortă de pacienți non-obezi (IMC). Dezvăluiri: Autorii nu au dezvăluiri relevante pentru acest articol.