Vă rugăm să rețineți: Este posibil ca acest conținut să nu fie actualizat și este în prezent în curs de examinare.

alimentația

Hipotermia, care înseamnă literalmente „temperatura sub normal”, apare atunci când se pierde prea multă căldură corporală sau se produce prea puțină căldură corporală, iar rezultatul este o scădere a temperaturii corpului. Dacă stresul meteorologic este excesiv sau prelungit, capacitatea unei oi de a menține o temperatură corporală stabilă poate fi depășită și va rezulta stres termic sau rece.

Oile au o izolație naturală față de vremea extremă cu lână. În condiții de frig, umezeală și vânt, oile tremură, se înghesuie împreună în gloată și caută adăpost în spatele parbrizelor pentru a produce și conserva căldura. Cu toate acestea, aceste mecanisme au limite. Dacă stresul meteorologic este excesiv sau prelungit, capacitatea oilor de a menține o temperatură corporală stabilă poate fi depășită și va rezulta stres rece. Hipotermia apare cel mai frecvent la oile proaspăt tunsă, ușoară, în condiții de umezeală și vânt în orice moment al anului.

Considerații privind bunăstarea

După cum se subliniază în codurile de practică privind bunăstarea animalelor din Australia de Vest, trebuie luate toate măsurile de precauție rezonabile pentru a minimiza efectele vremii care produc fie stres rece, fie stres termic la oi. Oile trebuie asistate cu promptitudine în caz de incendiu, inundație, rănire sau boală.

Factori care contribuie la hipotermie

Animalele tinere sunt mai susceptibile la hipotermie, deoarece au mai puțină rezervă de grăsime de mobilizat. Pierderile pot fi substanțiale la mieii nou-născuți după vreme rece dacă nu se iau măsuri de precauție.

Timp de forfecare și aclimatizare

Oile nou tunde sunt, de asemenea, predispuse la hipotermie. Cu cât este mai scurtă perioada de forfecare în care apare vremea rece, cu atât este mai mare riscul de deces din cauza hipotermiei. Recent, oile tunsă pot avea doar aproximativ trei milimetri de lână izolantă, ceea ce poate duce la o creștere de până la trei ori a pierderii de căldură. Deși câteva săptămâni de creștere a lânii oferă o anumită protecție, mortalitatea ridicată a apărut la mulțimi până la patru săptămâni după forfecare.

Oile tunsă la sfârșitul iernii sau primăvara au fost expuse vremii reci înainte de tăiere și sunt aclimatizate. Această aclimatizare durează aproximativ două săptămâni pentru a se dezvolta și durează aproximativ două luni. Odată aclimatizate, oile sunt mai puțin susceptibile de a muri de hipotermie, chiar dacă apare o vrăjeală rece imediat după forfecare.

Oile care au fost tundute vara sunt condiționate de vreme caldă, iar dacă vremea rece apare la scurt timp după tuns, acestea prezintă un risc mai mare de a muri de hipotermie.

Alerte meteorologice pentru ovine

Precipitațiile ridicate și vânturile puternice combinate cu temperaturi sub cele normale vor provoca mortalitate la animalele tinere, în special la oile nou tunde fără adăpost. Impactul vremii reci va depinde de durata, precipitațiile, viteza vântului și temperatura - factorul „răcire a vântului” poate dubla pierderea de căldură.

Precipitațiile provoacă pierderi de căldură în două moduri. În primul rând, orice apă evaporată din piele va răci corpul în același mod ca și evaporarea transpirației. În al doilea rând, ploaia care cade asupra oilor, adăpostindu-se scurt în lână și, în cele din urmă, picurând va elimina căldura de pe piele.

Pierderea lânei izolatoare a unei oi combinată cu conductivitatea evaporativă și termică a ploii care cad pe piele și, în cele din urmă, influența rece a vântului, toate duc la hipotermie rapidă.

Tipul de vreme cel mai probabil să provoace pierderi catastrofale de oi datorită hipotermiei este de obicei asociat cu trecerea unui front puternic rece sau a unei depresiuni ploioase.

Evenimentele de ploaie de vară (de obicei asociate cu depresiuni tropicale) sunt cele mai problematice.

Alerte meteorologice de ovine sunt emise atunci când o combinație de ploaie, vânt și temperaturi scăzute ating un nivel critic. Nu este necesar ca toate cele trei citiri să fie extreme pentru a crea o alertă. De exemplu, un eveniment cu precipitații abundente cu vânt puternic și temperatură moderată precipită un avertisment, la fel ca o temperatură scăzută, cu unele ploi și vânt.

Comportamentul oilor

Oile care suferă de hipotermie mor adesea ca urmare a propriului comportament și a încercărilor lor de a face față. Oile se mișcă în direcția vântului până când sunt oprite de o barieră, cum ar fi un gard, o gropi sau un pârâu. În acest moment, ei se pot îngrămădi unul peste celălalt ducând la sufocare sau înec. Oile pot fi reticente sau incapabile să se miște atunci când sunt umede și reci.

Prevenirea/pregătirea

  • Fiți atent la alertele de vreme rece și vreme de oaie timp de cel puțin patru săptămâni după tuns. După forfecare, oile trebuie să fie hrănite cu aproximativ 40% peste nivelul de întreținere pentru a face față stresului rece, așa că, dacă este dată o alertă vremii oilor, începeți să vă hrăniți înainte de sosirea furtunii. Hrana suplimentară trebuie continuată până la o săptămână după vreme rea, deoarece ploaia face ca hrana să devină mai puțin plăcută și, fără suplimente, oile ar putea să nu primească o nutriție adecvată.
  • Dacă se primește o alertă meteo în timpul forfecării, întrerupeți forfecarea dacă nu este posibilă vărsarea tuturor oilor tunsă. Dacă a fost primită o alertă meteo la sfârșitul tunsului, vărsați cât mai multe oi și asigurați fân pe toată durata. Odată ce vremea rea ​​a trecut, mutați oile într-un padoc cu adăpost adecvat și continuați să oferiți hrană suplimentară.
  • Aveți la dispoziție depozite de furaje pentru hrana suplimentară înainte, în timpul și după o furtună.
  • Fiți pregătit să mutați animalele într-o magazie sau să aterizați pe un teren mai înalt, cu adăpost, în caz de precipitații foarte abundente și inundații probabile. Oile pot fi reticente în a se mișca odată ce au devenit ude și reci.
  • Dați prioritate animalelor dvs., oferind adăpost celor mai vulnerabili, cum ar fi oile și mieii și cei nou tunsi.

Curele de adăpost

Centurile de adăpost stratificate sunt eficiente pentru a modera viteza vântului și pentru a oferi adăpost direct animalelor. Plantările deschise cu creștere înaltă vor reduce viteza vântului în direcția vântului pe distanțe de 25 până la 30 de ori înălțimea barierei. O centură de adăpost pe două sau trei rânduri cu eucalipt ca componentă mai înaltă și salcâmi și cazarine care asigură capacul inferior se combină bine pentru a oferi o centură de adăpost universal.

Padocurile de mișcare și de forfecare ar trebui să fie mici și bine protejate de vânturile reci de centuri de adăpost relativ impermeabile. Adăpostul artificial, cum ar fi baloții rotunzi, poate să nu fie de ajutor, deoarece oile se adună adesea una peste alta în jurul baloturilor și se sufocă. Același lucru se poate întâmpla dacă oile sunt așezate într-un padoc cu numai copaci și nici un tufiș dens la înălțimea oilor. Cu toate acestea, centurile lungi create cu baloți de paie s-au dovedit benefice în padocurile de miel.

Semne clinice de hipotermie

Inițial oile vor încerca să-și mențină temperatura corpului prin:

  • respirație superficială pentru a reduce rata respirației (adică respirația rapidă sau gâfâitul provoacă pierderi de căldură)
  • tremurând
  • căutând adăpost
  • strângându-se împreună.

Dacă frigul persistă, temperatura corpului va scădea și oile devin letargice, culcate (pe piept sau pe părțile laterale), membranele mucoase (căptușeala roz a gurii) vor deveni palide până la albe și picioarele se simt reci.

Tratarea oilor hipotermice

Acțiunea timpurie este foarte importantă.

  • Participați mai întâi la oile care stau în picioare și mobile, deoarece relocarea și tratamentul oilor moribunde (cele culcate și incapabile să stea) s-ar putea să nu aibă succes.
  • Mutați oile într-un padoc adăpostit sau în magazia de forfecare cât mai curând posibil și asigurați hrană suplimentară.
  • Începeți să hrăniți imediat oile chiar dacă nu pot fi mutate și continuați să le hrăniți în zilele de după furtună. Oferi ovăz și fân bun. Ovăzul conține niveluri ridicate de carbohidrați (energie), ceea ce va crește producția de căldură, iar fânul stimulează rumenul să înceapă să funcționeze.
  • Dacă aveți un număr mai mic, așezați-i în fân gros și aruncați fân peste ele.

Veterinarul dvs. privat vă poate oferi sfaturi cu privire la tratamentele orale sau injectabile adecvate pentru oile individuale. Acestea pot include injecții cu borogluconat de calciu și ape de propilen glicol sau glicerină, atât timp cât oile nu sunt moribunde.

Dacă aveți de-a face cu o turmă mică, luați în considerare aplicarea pungilor de gunoi ca paltoane pentru oi. Studiile au arătat că pungile de plastic montate corespunzător pot reduce pierderea căldurii corporale chiar și la oile cu hipotermie severă.

Factori care determină tratamentul sau distrugerea omului

Oile moribunde ar trebui distruse omenește imediat, deoarece este puțin probabil să răspundă la tratament. Aceste oi se vor prăbuși imediat când vor fi asistate să stea în picioare, dar puteți căuta și:

  • scăderea reflexelor pleoapei sau a corneei la atingerea ușoară cu degetul
  • pielea și extremitățile foarte reci
  • mucoase palide până la albe (gingii și buze)
  • temperatura corpului la sau sub 37 grade Celsius.