Aproape tot ceea ce tratez în secția de urgență este legat de dietă. Ne-am mâncat într-o stare de boală și este alimentată de dezinformare. Acest lucru nu este nicăieri mai clar decât în ​​mitul proteinelor vehiculate la nesfârșit; majoritatea dintre noi au fost îndoctrinați într-un sistem de credințe care susține ideea greșită că singurele noastre surse de proteine ​​sunt de origine animală. Deși carnea animalelor, ouăle și laptele sunt surse de proteine ​​pe care le putem utiliza, ele sunt de fapt inferioare surselor vegetale. Și, în mod ironic, multe dintre animalele pe care le consumăm pentru proteinele lor sunt ele însele erbivore. Sursele de proteine ​​pe bază de animale au, de asemenea, o asociere bine documentată cu o multitudine de boli care pot fi prevenite. Lista este lungă și include hipertensiune, diabet zaharat de tip 2 (cu debut la adulți), colesterol ridicat, cancer, boli coronariene, accidente vasculare cerebrale ischemice și o serie de boli autoimune. Interesant (și tragic), expunerea timpurie la laptele de vacă a fost implicată în creșterea riscului de apariție a diabetului de tip 1 (debut juvenil).

abordează

Înainte de a face recomandări despre sursele de proteine ​​pe bază de plante, aș vrea să abordez mai întâi problema proteinelor în general. Ce este proteina? Numele este de origine greacă, „proteios”, care înseamnă „de primă importanță”. Aminoacizii sunt compuși organici care formează proteine ​​prin legarea între ele. Există 20 în total, dintre care 8 (sau 10, având în vedere sistemul de clasificare pe care îl utilizați) sunt considerate „esențiale”. Un aminoacid esențial este cel pe care corpul uman nu îl poate produce singur și trebuie obținut din dietă. Unitățile funcționale ale țesutului muscular sunt fibre proteice, iar enzimele sunt, de asemenea, considerate proteine.

Olimpian de 9 ori medalie de aur și vegan de lungă durată, Carl Lewis.

Literatura științifică arată că este mai bine să ne procurăm proteinele din surse vegetale. T. Colin Campbell, Ph.D., autorul „The China Study”, cel mai mare studiu epidemiologic realizat până în prezent cu privire la nutriția umană (faceți clic aici pentru a afla mai multe), a scris: „Există un munte de cercetări convingătoare care arată că proteinele vegetale permit pentru sinteza lentă, dar constantă a proteinelor noi și este cel mai sănătos tip de proteină. ” Există, de asemenea, mulți sportivi și culturisti vegani care dețin recorduri, care demonstrează că nu numai că putem supraviețui, dar putem prospera în mod optim printr-o dietă pe bază de plante, obținând o mulțime de proteine ​​și toți ceilalți nutrienți necesari pentru performanțe fizice de vârf. Robert Cheeke (culturist), Carl Lewis (atletism), Steph Davis (alpinist/săritor de bază), Brendan Brazier (atlet de triatlon) și Patrik Baboumian (om puternic cu record mondial), doar pentru a numi câțiva, toți excelează pe o dietă pe bază de plante.

Problema aportului optim de proteine ​​a fost abordată de un grup comun al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Organizația Mondială a Sănătății și Universitatea Națiunilor Unite. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul American de Nutriție Clinică într-un articol intitulat „Proteine ​​vegetale în raport cu nutriția proteinelor umane și a aminoacizilor”, co-autor de Vernon R. Young și Peter L. Pellett. Au examinat cu atenție cerințele din diferite etape ale vieții, precum și sursele de plante și animale ale aminoacizilor esențiali. Se recomandă ca adulții, atât bărbați, cât și femei, să consume 0,80 grame de proteine ​​pe kilogram de greutate corporală pe zi. Există 2,2 kilograme pe kg, deci o persoană care cântărește 140 de kilograme cântărește aproximativ 64 kg. Acest lucru ar însemna că ar trebui să consume aproximativ 51 de grame de proteine ​​pe zi. Un exemplu de meniu vegan tipic (împărțit în mese separate) care ar îndeplini această cerință: o cană de fulgi de ovăz (6 grame), 5 uncii de tofu (11 grame), o cană de broccoli (4 grame), o cană de orez brun gătit 5 grame), 4 linguri de migdale (7 grame), o cană de varză tocată (2,9 grame), o cană de fasole gătită (12 grame) și o cană de avocado (2,9 grame).

Adevărul este că oamenii mănâncă în mod obișnuit mai multe proteine ​​animale decât pot procesa și chiar și vegetarienii (cei care se abțin de la carne, dar consumă lapte și ouă) consumă deseori și prea mult. Excesul de proteine ​​animale este incredibil de toxic pentru corpul nostru. Capacitatea ficatului de a transforma excesul de azot în uree este saturată, iar sângele devine acid. Acest lucru vă poate determina să pierdeți o cantitate semnificativă de apă (ducând la deshidratare), masa musculară și calciu osos.

Există numeroase opțiuni pentru sursele de proteine ​​dense, proteice, pe bază de plante. Unele dintre cele mai bune includ: tempeh, soia gătită, seitan, linte, fasole refrată, naut (și hummus), avocado, tofu, cereale versatile precum quinoa și teff, mazăre, unt de arahide, migdale, semințe de floarea-soarelui, pâine integrală de grâu, soia lapte, spanac, broccoli, fulgi de ovăz, kale, iar lista continuă! Pentru o defalcare a conținutului de proteine ​​din aceste și din alte alimente vegetale, vă rugăm să consultați acest grafic.

În timp ce alimentele integrale sunt de departe cele mai sănătoase, uneori cei care trec la veganism preferă alimentele care imită îndeaproape formele, texturile și aromele alimentelor de origine animală pe care le elimină. Multe magazine alimentare poartă mai multe varietăți de carne și produse lactate preambalate, bogate în proteine, incluzând felii de delicatese vegane, „slănină”, burgeri, pateuri și chibrituri „de pui”, brânzeturi non-lactate, unturi și lapte. Pentru ajutor la eliminarea produselor lactate, consultați Funcția gratuită din Harm, „Revoluționar, jocul care schimbă brânza vegană este aici”.

În ceea ce privește proteinele „complete” - nu este necesar să combinați meticulos diverse surse de proteine ​​pe bază de plante; corpul le combină pentru tine. Așa cum a scris Virgnia Messina, R.D., „Mitul despre lipsa de aminoacizi și combinarea alimentelor au fost odihnite în urmă cu zeci de ani de către experți și cercetători în nutriția proteinelor. Fiecare aliment vegetal care furnizează proteine ​​- care include toate cerealele, leguminoasele, nucile, semințele și legumele - conține toți aminoacizii esențiali de care au nevoie oamenii. Alimentele vegetale individuale au procentaje mai mici de unii dintre aminoacizii în raport cu nevoile, dar nu contează pentru cei care mănâncă o dietă vegană sănătoasă. În primul rând, organismul își menține propriul depozit temporar de aminoacizi. Și aminoacizii din diferite alimente lucrează împreună pe tot parcursul zilei pentru a produce cantitățile și raporturile potrivite ale acestor blocuri proteice. ”

Atâta timp cât consumați o varietate de alimente pe bază de plante care include câteva porții de leguminoase (fasole, arahide sau alimente din soia) și/sau boabe bogate în proteine ​​în fiecare zi, nu veți avea probleme cu îndeplinirea cerințelor de proteine ​​fără alimente de origine animală . Ai nevoie de mai multe motive pentru a deveni vegan? Explorați site-ul web Free from Harm sau începeți aici pentru informații despre suferința animalelor exploatate pentru hrană. Când faci alegeri pline de compasiune, toată lumea câștigă.