În #day, Photo, Text @en de kuvastin 15.8.2012

granița

Închis Heffalump, dar unde?

Ziua 8 - Kazahstan # 1 - Troitsk - Astana

Pe Border

Ne-am așezat pe patul mașinii cu luminile stinse și am avut probleme cu somnul. Entuziasmul de a fi la primul punct de control al frontierei externe era deja copleșitor în sine, dar acum a trebuit să rămânem acolo și noaptea.

Am presupus că punctul de control va fi aproape la un moment dat, dar pe măsură ce miezul nopții se apropia și mașinile treceau încă de punctul de control, ni s-a gândit. Am putea trece frontiera imediat după miezul nopții!

Ne-am împachetat mașina gata să fie prezentată la vamă și la miezul nopții trecute ne-am aliniat la coada punctului de control. În ceea ce privește partea rusă, am stat la coadă timp de aproximativ o jumătate de oră pentru controlul pașapoartelor și am reușit noi trei - deși viza de reintrare a lui Mikael a ridicat câteva întrebări. Vameșul a inspectat conținutul mașinii noastre în enorm de cincisprezece secunde și ne-a lăsat să trecem.

Am ajuns din Rusia până în zona intermediară a granițelor, surprinzător de ușor, dar, după cum ne-am temut, nici un singur grănicer din partea rusă nu a înțeles un cuvânt englez. În opinia noastră, era foarte puțin probabil ca cazul să difere din partea Kazahstanului.

Granița din partea Kazahstanului

Era deja peste o dimineața. când am ajuns la primul punct de control din Kazahstan. Ni s-a dat fiecare un formular de înmatriculare și altul pentru mașină - totul în limba rusă. În spatele nostru, la coadă, era un tânăr rus cu un Transporter, deși era un model mai nou, și i-a explicat gardianului kazahstani că nu vorbim rusește. Se pare că observase pe coada rusă că am fluturat mâinile și am încercat să explicăm că Mikael va zbura acasă.

Polițistul de frontieră a batjocorit, s-a uitat la noi și a luat înapoi formularele. El ne-a deschis permisele, a căutat vizele din Kazahstan și a început să ne completeze permisele de intrare! El a fost singur la punctul de control și, uneori, a acceptat formulare de la alți trecători, dar în mai puțin de zece minute toate documentele noastre au fost umplute și am putut continua să controlăm pașapoartele. Serviciu uimitor însoțit de un zâmbet uriaș la ora unu.

În controlul pașapoartelor stătea un bărbat mare și sumbru într-o cabină de 30 de picioare, deși, de asemenea, expresia i se lumină când ne-a venit rândul să prezentăm pașapoartele. Fețele aparent interesante, cu un zâmbet mare, reprezintă o schimbare revigorantă în inundația de camioane grouchy. Pașapoartele au fost ștampilate și mașina a fost adăugată la baza de date kazahstani.

Următorul rând: vize. După câteva clipe de gândire, marele om de control i-a ștampilat și ne-a spus vesel „5 zile”. Vai, ce fioruri și vărsări ne-au ridicat mintea în acel moment. Nu ar trebui să ardem cauciuc în cele două zile mai lungi ale călătoriei.

SUGESTIE: Atunci când aveți relații cu autoritățile, adoptați o atitudine bună. Un turist fericit este întotdeauna binevenit și primește servicii mai bune!

Ofițerul vamal kazahstan a fost la fel de interesat de conținutul mașinii noastre ca și colegul său rus și, prin urmare, am fost de partea Kazahstanului în cel mai scurt timp. Același tânăr rus, care ne-a ajutat cu primul ofițer, ne-a așteptat de cealaltă parte a frontierei, ne-a oprit și a făcut semn către un mic stand verde pe partea dreaptă a drumului. El a spus doar: „Carte verde, carte verde” - acest lucru implică de obicei asigurarea mașinii. I-am mulțumit politicos și m-am gândit că era un om de ajutor, un adevărat ajutor în nevoie.

În acel mic stand verde stătea o femeie mică, rotundă, treizeci și ceva de kazahstani. De asemenea, a avut un zâmbet strălucitor și a fost extrem de utilă. Am obținut o asigurare auto de cinci zile în Kazahstan cu prețul de trei euro și indicații de unde să schimbăm banii, ce traseu ar trebui să urmăm și ce acte ar trebui să avem atunci când părăsim țara. Toate acestea cu cea mai fluentă engleză pe care o auzisem într-o săptămână.

Am fost fericiți, ușurați și epuizați în timp ce ne-am îndreptat spre partea unei benzinării 24/7 pentru noapte. În câteva minute am pregătit mașina și am adormit imediat.

Pe drumul spre Astana

Am dormit până la șapte a.m. pe partea benzinăriei și după aceea am început călătoria de 520 mile spre Astana. În ceea ce privește peisajul kazahstani, ar trebui menționate faimoasele câmpii, deoarece nimic nu iese în afara orizontului, atât cât se poate vedea.

Nu iese nimic, ci un finlandez nebun!

Traseul nostru a intenționat să urmeze drumul M36, dar deși a fost marcat pe hărțile noastre ca portocaliu

drumul principal, a devenit din ce în ce mai mic, iar după Kostanay a fost într-o stare teribilă.

Am continuat înainte, deoarece era drumul potrivit în funcție de indicatoarele rutiere. Am crezut că drumurile sunt pur și simplu într-o stare mai proastă aici, în Kazahstan. Cu toate acestea, lanseta a continuat să se micșoreze și traficul a scăzut. Deodată a apărut o grămadă mare de pietriș pe care cine știe ce fel de flori creșteau deja.

Drumul principal M36 sau ce a mai rămas din el.

Am fost confuzi, ca să spunem cel puțin, în timp ce ne-am întors în satul anterior și am început să întrebăm direcțiile Astana în timp ce poliția locală ne-a îndreptat spre nord, totuși știam că al doilea drum principal către Astana rulează aproximativ 12 mile spre sud. Cu toate acestea, am ținut cont de sfaturi și am început să trecem pe drumul accidentat lung de peste 90 de mile până la orașul Kokshetau din nord.

Drumul către Kokshetau a fost atât de mic încât nu a apărut pe hărțile noastre. Ne-am pierdut de jumătate de duzină de ori în satele mici - de trei ori într-un sat. Situația a început să fie din nou tensionată, deoarece aveam aproximativ patru ore de lumină înaintea noastră și cel mai recent indicator rutier afirmase că Astana se afla la aproape 250 de mile distanță. Drumul Kokshetau era atât de mic încât abia am reușit să conducem 30 de mile pe oră.

Veți găsi tot felul de lucruri interesante în timp ce vă pierdeți.

Nimeni de la ambasadă nu a răspuns apelurilor noastre, în timp ce încercam să ne asigurăm că pașapoartele noastre erau acolo. Nu aveam idee unde vom sta noaptea, nu am reușit să obținem bani locali și nu am găsit niciun loc în Kazahstan care să accepte cardurile noastre de credit.

SUGESTIE: S-ar putea să doriți să ascultați localnicii. Mai ales, atunci când răspunsul la întrebarea dvs. este unul pe care oricare dintre ei îl va ști cu siguranță.

După cum am aflat, poliția locală știa ce spun. Drumul de 120 de mile de la Kokshetau la Astana era o autostradă nouă cu șase benzi. Heffalump a pufnit de satisfacție, întrucât a reușit în cele din urmă să-și prăfuiască barele de protecție în vântul vitezei și să pună niște pedale pe metal.

De la Astana am găsit curând mâncare, un punct de schimb de bani și - cu un pic de presupunere - un hotel prețuit în mod rezonabil, cu un loc pentru a încuia Lump (imaginea de mai sus). A doua zi călătoria noastră va continua până la ambasadă și apoi până în sud, cât am avea timp să conducem.

Pachete DVD și HD

Papetărie

Așteptăm cu nerăbdare întâlnirea! Obțineți un loc de muncă, obțineți un loc de muncă, obțineți un loc de muncă, obțineți un loc de muncă, obțineți un loc de muncă și obțineți imediat un loc de muncă! Koskaan ei ole ollut yhtä helppoa näyttää elokuvaa julkisesti - me olemme hoitaneet kaikki tekijänoikeussotkut puolestasi siisteihin nettiostospaketteihin - riittää että keksit paikan ja ajan.