Dacă ai de gând să-ți pui ceva în gură, fă-o bine.

Despre

Ianuarie 2010

Duminică Lu marți miercoi joi vineri sâmbătă
1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31

Categorii

  • Aperitive, gustări, sandvișuri, gustări și cocktailuri
  • Fasole, cereale, cartofi și orez
  • Carne de vită, miel și porc
  • Mic dejun
  • Pui și păsări de curte
  • Deserturi și produse de patiserie
  • Pansamente, marinate și condimente
  • Pește și fructe de mare
  • Paste și sosuri
  • Salate
  • Supe, tocană, ardei iute și curry
  • Legume

Postări recente

  • BLUEBERRY RICOTTA CLATITE CU ZEST DE LAMAIE
  • GĂINĂ ȘI VASĂ CU TARRAGON
  • SNICKERDOODLES
  • GOULASH DE PORC PICANT
  • buna.
  • CIUR, CÂRZENI ȘI CUPĂ DE CHALE
  • BOEUF A LA NICOISE: TOCUIT DE VIETĂ CU VIN ROȘU, TOMATE USCATE ÎN CUPTOR, TĂIEDĂ MASLINE ȘI BUTURI
  • COQ AU VIN
  • Pui prăjiți cu lămâie MEYER și șalot prăjit GRAVY
  • INELURI DE CEAPĂ PRĂJITĂ CU CORNMEAL

Arhive

  • Ianuarie 2010
  • Decembrie 2009
  • Noiembrie 2009
  • August 2009
  • Aprilie 2009
  • Martie 2009
  • Februarie 2009
  • Ianuarie 2009
  • Decembrie 2008
  • Noiembrie 2008

Bloguri alimentare

  • 101 cărți de bucate
  • Becks & Posh
  • Mănâncă cu mine
  • Mâncare în stil familial
  • Food Porn Watch
  • Spălătorie franceză acasă
  • Gătit cu abordare proaspătă
  • Immaeatchu
  • Bucătărie căldură
  • Cina de aseară
  • Matt Bites
  • Orangette
  • Nonșalanță pasională
  • Alergând cu penseta
  • Șapte linguri
  • Rețete pur și simplu
  • Bucătărie lovită
  • Stephen Cooks
  • Gourmetul amator
  • Bucătarul pasionat

Site-uri de rețete

  • BBC - Alimente
  • Mâncare
  • Revista Delicious Living
  • Epicurios
  • Revista Food & Wine
  • Rețeaua alimentară
  • Culinaria lui Leite
  • Revista Olive
  • Revista Sunset
  • UKTV Food
  • Piața alimentelor întregi
  • Piața naturală de ovăz sălbatic
  • Williams-Sonoma

Resurse utile

Cărți de bucate preferate

  • Nigel Slater: Apetit
  • Tyler Florence: Mănâncă această carte: Gătit cu arome globale proaspete
  • Sara Foster: proaspătă în fiecare zi: mai multe rețete grozave de pe piața Foster
  • John Pawson: Living & Eating
  • Michael Lomonaco: Cartea de bucate „21”
  • Ina Garten: Cartea de bucate Barefoot Contessa
  • Donna Hay: Bucătarul instantaneu
  • Steve Petusevsky: Cartea de bucate a întregii piețe alimentare
  • Michele Cranston: Zest

Alte locuri distractive pentru a merge

  • Totul despre mama mea (și, uneori, alte persoane)
  • Blackburn și Sweetzer
  • Limitat LA
  • Dansând curajos
  • Disgrasian
  • Eater LA
  • Bulevardul Franklin
  • Du-te Fug Yourself
  • Ritz Bites
  • terra non firma
  • Marea Vânătoare de Taco
  • Wreckoning-ul
  • Triplecreme
  • Ultratart

Site Meter

BLUEBERRY RICOTTA CLATITE CU ZEST DE LAMAIE

INGREDIENTE
1 cană de făină universală
3/4 linguriță praf de copt
1 linguriță sare kosher
2 ouă, separate
1/4 cană plus 2 linguri de brânză ricotta
1 1/4 cană de lapte integral
3 linguri zahăr
2 lingurite extract pur de vanilie
unt nesărat (pentru plită sau tigaie)
1 halbă de afine proaspete

(pentru servire)
sirop de arțar pur
coaja de 1 lamaie

bine

METODĂ
Într-un castron mic, bateți făina, praful de copt și sarea. Într-un castron mare, bateți gălbenușurile cu laptele, ricotta, zahărul și vanilia.

Adăugați ingredientele uscate și bateți până când aluatul este omogen.

În vasul unui mixer prevăzut cu accesoriul pentru batere, bateți albușurile la viteză mare până se formează vârfuri moi.


Împingeți ușor albușurile în aluat până nu mai rămân dungi albe.

Preîncălziți cuptorul la 225 de grade F. Încălziți o tigaie antiaderentă sau o plită la foc mediu spre mediu scăzut timp de 2 minute. Adăugați o pată de unt, acoperind tigaia. Se amestecă în aproximativ 1/4 ceașcă de aluat asigurându-vă că lăsați suficient spațiu între clătite. Presară fiecare clătită cu câteva afine.

Gatiti, in functie de caldura, intre 3 si 6 minute, pana cand incep sa se formeze bule mici in centrul clatitelor. Folosind o spatulă foarte subțire, întoarceți cu grijă clătitele și continuați să gătiți încă 3 până la 5 minute, până când se rumenesc. Se transferă într-o tavă de foi și se introduce în cuptor pentru a se încălzi în timp ce continuați cu restul de clătite. Asigurați-vă că ștergeți din tava restul de unt și suc de afine cu un prosop de hârtie împăturit de mai multe ori care a fost udat cu puțină apă înainte de a continua cu următorul lot de clătite. Serviți clătitele dușate cu coaja de lămâie și însoțite de sirop de arțar.

Clătitele astea sunt foarte frumoase. Ușor și pufos, doar ușor umed în mijloc, datorită ricotei, care le conferă și o ușoară tangă. Acea tangă este echilibrată de dulceața afinelor (care devin moi și dulci) și este sporită de coaja strălucitoare de lămâie. Sunt grozave cu un fel de produs din carne sărată, cum ar fi cârnații sau slănina glazurată de arțar menționată anterior.

Serveste 4 (face aproximativ 18 clătite)

GĂINĂ ȘI VASĂ CU TARRAGON

Când m-am mutat în California și am trăit pentru prima dată pe cont propriu, cred că puiul și găluștele au fost printre primele mese pe care mi le-am făcut. Desigur, fiind nou în ceea ce privește gătitul și nu prea am încredere în abilitățile mele de cuțit, am înșelat. Bine în regulă. Am înșelat total. Am folosit un fel de „starter” de supă de pui într-o cutie de carton care era plină de legume și condimente deshidratate și sunt sigură că o cantitate mare de sare. Tot ce trebuia să faci este să adaugi apă și pui. Am decis că voi adăuga și găluște, ducând o supă simplă la nivelul următor, sau cel puțin așa credeam. Luând un indiciu din rețeta de pui și găluște a mamei, am luat și o cutie de Bisquick. Simplu, ușor și delicios. Puiul cu găluște Bisquick a fost un fel de mâncare pentru mine când vremea se va răci și aveam nevoie de un castron confortabil cu ceva cald.

Așadar, când temperatura din Los Angeles a scăzut prea scurt sub anii '60, am sărit cu ocazia de a face o oală. Doar de data asta, nu aveam de gând să trișez. Văzusem această rețetă pe Smitten Kitchen cu ceva timp în urmă și mi-a rămas întotdeauna. Imaginea ei a fost atât de tentantă și mi-a plăcut ideea de praz și tarhon.

Acum există două școli de gândire pe găluște. Unii oameni preferă să întindă găluștele pe o suprafață făinoasă și apoi să le taie, aruncându-le în tocană fierbinte pentru a găti. Crescând, mama mea a folosit metoda „gălușcă”. Nu este necesară rularea. În schimb, pur și simplu scoateți puțin din aluat într-o lingură, iar apoi, folosind o altă lingură, aruncați-l în tocană. Sunt mult mai libere decât cele care sunt lansate, ceea ce mi se pare mai degrabă ca niște tăiței groși. Rustic ar fi un cuvânt bun pentru a le descrie. Sincer să fiu, prefer mult găluștele, mai ales când sunt aromate cu ierburi proaspete. Bineînțeles că ai putea adăuga tarhon proaspăt tocat la găluște Bisquick, dar atunci ai fi, toată lumea o spune împreună, înșelând. Noi nu înșelăm la Well Fed, nu oamenii?



INGREDIENTE
5 kilograme de os, piele pe pulpele organice de pui
sare kosher și piper negru proaspăt măcinat
4 linguri ulei vegetal
4 linguri de unt nesărat
2 prazuri medii, numai părți albe și verde deschis, tăiate în jumătate pe lungime și apoi tăiate în bucăți de 1/4 inch
1 ceapa mare tocata marunt
4 căței de usturoi tocat
6 linguri de făină de uz general
1/4 cană de sherry uscat
4 cani bulion organic de pui cu conținut scăzut de sodiu
1/2 cană de apă
1/4 cană de lapte integral
buchet mic de cimbru, legat împreună cu sfoară de bucătărie
2 sau 3 frunze de dafin
1 cană (cam așa) mazăre verde congelată
3 linguri frunze de tarhon proaspete, tocate

(pentru găluște)
2 căni de făină specială
1 lingură praf de copt
1 linguriță sare kosher
1 cană de lapte integral
3 linguri de grăsime de pui rezervată

METODĂ
Îndepărtați coapsele de pui cu un prosop de hârtie și apoi condimentați pe ambele părți cu sare kosher și piper negru proaspăt măcinat. Încălziți 2 linguri de ulei vegetal într-un cuptor mare olandez la temperaturi mari timp de 2 minute. Adăugați jumătate de pui, cu pielea în jos și gătiți până se rumenesc, aproximativ 8 minute.

Întoarceți coapsele și continuați să gătiți până când cealaltă parte se rumeneste, încă vreo 8 minute. Transferați puiul într-o farfurie și îndepărtați pielea rumenită (face o gustare delicioasă, deși nu prea sănătoasă pentru bucătari). Se toarnă grăsimea de pui rămasă în oală și se rezervă. Se toarnă restul de 2 linguri de ulei și continuă să gătească cealaltă jumătate a coapselor de pui. Scoateți coapsele de pui rumenite din cuptorul olandez și adăugați la altele. Se toarnă și se rezervă orice grăsime de pui și se îndepărtează pielea din al doilea lot de coapse.

Adăugați untul în cuptorul olandez și topiți-l la foc mediu. Adăugați prazul și ceapa și 1/4 linguriță sare și gătiți până se înmoaie, aproximativ 7 minute. Stai în usturoi și gătește încă 1 minut.

Adăugați făina, amestecând pentru a acoperi legumele. Bateți în sherry, răzuind orice bucăți rumenite pe fundul oalei. Se amestecă bulionul, apa, laptele, pachetul de cimbru și frunzele de dafin.

Cuibărește puiul în oală și toarnă sucurile acumulate. Acoperiți, aruncați focul la mare și aduceți la fierbere. Reduceți focul la minim și gătiți timp de 45 de minute până la 1 oră, până când puiul este complet gătit și fraged.

Folosind o pereche de clești, transferați puiul pe o foaie de copt cu margini și lăsați-l să se răcească ușor. Opriți focul și lăsați sosul să se așeze câteva minute, apoi degresați grăsimea de la suprafață folosind o lingură largă. Scoateți puiul din oase și tăiați-l în bucăți de mușcătură.

Puneți puiul la tocană, adăugați mazărea și tarhonul și aduceți la foc mic la foc mediu. Gustați și reglați condimentul dacă este necesar.

Între timp, într-un castron mare, amestecați împreună făina, sarea și praful de copt. Încălziți grăsimea de pui și laptele într-o cratiță mică (sau cuptorul cu microunde într-un castron mic rezistent la căldură), până se încălzește. Nu faceți căldură. Adăugați amestecul cald de lapte și tarhonul în amestecul de făină și amestecați cu o lingură de lemn până se încorporează și se omogenizează.

Strângeți o porție mică de aluat de dimensiunea unei mingi de golf pe o lingură de supă și apoi cu o a doua lingură, împingeți gălușca în tocană. Continuați până se epuizează tot aluatul.

Acoperiți și gătiți timp de aproximativ 10 până la 15 minute, până când găluștele au dublat dimensiunea.

Se servește în boluri largi, de mică adâncime, cu câteva măcinări de piper negru. Pătrunjelul proaspăt tocat ar putea fi frumos. Și/sau poate un pic de tarhon în plus.

Îmi place acest fel de mâncare, deoarece se pare că rețetele care se simt inimoase au și tendința de a avea o greutate pentru ele, dar acesta are arome foarte delicate. Folosirea puiului cu carne închisă oferă tocană mult mai multă aromă, iar textura cărnii întunecate pare să reziste mai bine la braza lentă. Tarhonul, mazărea și prazul au o prospețime ușoară care echilibrează sosul cremos și găluștele dințoase. Aceste găluște nu sunt la fel de tandre ca cele Bisquick pe care le-am făcut în trecut. Dar asta nu este un lucru rău. De fapt, îmi amintesc că găluștele Bisquick se dezintegră adesea în supă la reîncălzirile ulterioare și atunci tot ce ai rămas este supă de pui foarte groasă. Un lucru frumos la acest fel de mâncare este că rezistă bine la reîncălzire și, de fapt, eu și Mark aveam resturi de câteva nopți după aceea. De fapt, aroma sa adâncit.

SNICKERDOODLES

Să vorbim despre sinckerdoodles. Ador snickerdoodles. Adică chiar și acest nume este pur și simplu adorabil. Snickerdoodle. Sunt unul dintre cookie-urile mele preferate. Cu toate acestea, mama mea nu a făcut niciodată snickerdoodles. De fapt, nimeni pe care îl cunosc nu i-a făcut. Cea mai veche întâlnire cu snickerdoodles a venit datorită unei brutării situate în orașul în care am crescut, înapoi în Missouri. Se numea Fabrica de plăcinte și prăjituri. Mama unui prieten din copilărie frecventa brutăria și unul dintre lucrurile pe care ea le cumpăra adesea erau snickerdoodles împreună cu prăjituri de zahăr mat care sărbătoreau orice sărbătoare era chiar în jurul curbei. În fiecare zi, după școală, mergeam la casa prietenului meu Steve să mă joc și, de cele mai multe ori, exista o cutie albă de panificație plină cu fursecuri, stratificată cu hârtie de șervețel. Era cerul. Până în prezent nu am avut niciodată un snickerdoodle mai bun decât cei de la Fabrica de plăcinte și prăjituri. Din păcate, acum nu mai funcționează și nu știu ce i s-a întâmplat proprietarului.

Un apel telefonic către părinții mei a dus recent la noi informații despre femeia din spatele cookie-ului meu preferat. O chema Margie. Se pare că obișnuia să fie bucătară pe o barcă de remorcare care împingea barje pe râul Mississippi și devenea bine cunoscută pentru plăcintele ei remarcabile. A renunțat să lucreze la barcă și a început să-și vândă plăcintele și prăjiturile la restaurantele locale. Curând și-a deschis brutăria publicului, care a urmat apoi cu o vitrină care servea și prânzuri ușoare. Tatăl meu era un fan al hot-dog-urilor ei și îmi amintesc vag că încercasem să împart supa de mazăre acolo pentru prima dată. Aceasta a fost acum mai bine de douăzeci de ani și, din păcate, Fabrica de plăcinte și prăjituri a ieșit în cele din urmă, dar nu m-am oprit niciodată să mă gândesc la cookie-ul lui Margie.

Recent am luat cina cu prietena mea Lauren și după aceea ne-am întors la apartamentul ei pentru a mai vizita câteva. Avea o copie a cărții Martha Stewart Cookie și în curând vorbeam despre produsele de patiserie preferate. Când am răsfoit cartea, am întâlnit o rețetă pentru snickerdoodles și un val de nostalgie s-a spălat peste mine. Am decis că este timpul să fac în sfârșit niște snickerdoodle și să-mi revăd tinerețea (faptul că ziua mea de naștere este în câteva zile, sunt sigur că nu a avut nimic de-a face cu regresia mea din copilărie). De fapt, am ales să nu folosesc rețeta Marthei, dar am mers în schimb cu versiunea cookie a lui Gale Gand. Rețeta Marthei necesită cremă de tartru și părți egale unt și scurtare, în timp ce versiunea Gale este untă și folosește praf de copt și bicarbonat de sodiu. Nu sunt sigur ce a folosit Margie, unt vs. scurtare, dar deocamdată încep cu tot untul.

INGREDIENTE
3 1/2 căni de făină pentru toate scopurile
1 lingură praf de copt
2 lingurite bicarbonat de sodiu
1/4 linguriță sare
1/4 linguriță scorțișoară
2 bastoane unt nesărat, temperatura camerei
2 cani de zahăr
2 oua
1 lingură sirop ușor de porumb
2 1/2 lingurițe extract de vanilie

(pentru acoperire)
3 linguri zahăr
1/2 linguriță scorțișoară

METODĂ
Preîncălziți cuptorul la 375 grade F.

Mai întâi combinați făina, praful de copt, bicarbonatul de sodiu, sarea și scorțișoara într-un castron mare. Pus deoparte.

În vasul unui mixer prevăzut cu accesoriul pentru paletă, puneți untul și crema de temperatura camerei la viteză medie timp de aproximativ 2 minute până când untul a devenit ușor și cremos.

Adăugați zahărul și continuați să amestecați încă vreo 2 minute, până când untul nu se mai simte granulat din zahăr, răzuind laturile vasului cu o spatulă de cauciuc, după cum este necesar. Adăugați ouăle, pe rând. Odată combinat, adăugați siropul de porumb și vanilia.

La viteză mică, adăugați ingredientele uscate și amestecați până când totul se unește. Dacă aluatul este prea lipicios, răciți-l la frigider timp de 1 oră.

Pentru a face acoperirea, amestecați împreună cele 3 linguri de zahăr și scorțișoara într-un castron larg, de mică adâncime.

Pentru a face fursecurile, utilizați o mică lingură de înghețată pentru a măsura aluatul și apoi rulați în bile cu mâinile. Ar trebui să fie cam de mărimea unei nuci. Rolați bilele în amestecul de zahăr și scorțișoară pentru a acoperi complet.

Așezați pe o foaie de copt căptușită cu un Silpat la aproximativ 2 inci. Din cauza cât de mult s-au răspândit în timpul coacerii, am reușit să obțin 11 fursecuri pe foaie de copt.

Coaceți până când este pufos și suprafața este ușor crăpată, aproximativ 9-12 minute, în funcție de cuptor. Prefer snooderdoodle-urile mele cu nu prea multă culoare, așa că le-am scos pe ale mele la 9 minute. Lasă cookie-urile să se răcească pe foaia de copt timp de 2 minute. Fursecurile se vor dezumfla puțin ca răcorile pe foaia de copt. Transferați-le într-un raft pentru a continua răcirea.

Deci aceste cookie-uri nu seamănă cu modul în care îmi amintesc de Margie. Al ei părea puțin mai ușor și mai pufos, dar acestea sunt destul de grozave. Sunt unturi, cu o aromă drăguță de vanilie, care este compensată de condimentul scorțișoarei. Aproape că cred că ați putea folosi mai mult scorțișoară, dacă doriți, atât aluatul pentru biscuiți, cât și în stratul de zahăr. Textura este exact ceea ce îmi place în cookie-uri, clare în jurul marginilor, moale și masticabilă în centru.

Dacă voi pune vreodată mâna pe rețeta lui Margie, vă voi anunța. Până atunci, acestea se vor descurca frumos.

Face aproximativ 5 duzini de cookie-uri