În acest articol

În acest articol

În acest articol

  • Ce este vezica neurogenă?
  • Simptome neurogene ale vezicii urinare
  • Cauze neuronice ale vezicii urinare și factori de risc
  • Diagnosticul neurogen al vezicii urinare
  • Complicații neurogene ale vezicii urinare
  • Tratamentul neurogen al vezicii urinare și remedii la domiciliu

Ce este vezica neurogenă?

Vezica neurogenă apare atunci când o problemă la nivelul creierului, măduvei spinării sau sistemului nervos central vă face să pierdeți controlul vezicii urinare. S-ar putea să faci pipi prea mult sau prea puțin. Ați putea avea simptome atât de vezică hiperactivă (OAB), cât și de vezică subactivă (UAB). Este posibil să nu îl puteți goli complet.

cauze

Este normal să aveți stres și anxietate dacă nu puteți controla când urinați. Discutați cu medicul dumneavoastră despre ce se întâmplă cât mai curând posibil, astfel încât să puteți începe un tratament pentru a vă ajuta să vă gestionați simptomele.

Simptome neurogene ale vezicii urinare

Simptomele dvs. depind de ceea ce cauzează afecțiunea. Mușchii sfincterului care vă țin uretra închisă pentru a menține urina pot fi prea slăbiți. Dacă aveți OAB, este posibil să simțiți că trebuie să faceți pipi chiar dacă vezica urinară nu este plină. Îndemnul poate apărea atât de repede încât nu puteți ajunge la baie la timp (incontinență).

Cu UAB, este posibil ca creierul dvs. să nu primească semnalul că este timpul să faceți pipi. Sau, mușchii urinari pot fi prea strânși pentru a lăsa să treacă urina (vezica obstructivă). De asemenea, ați putea scurge urină atunci când vezica se umple prea mult (incontinență de revărsare).

Alte simptome ale vezicii neurogene includ:

  • Infecții repetate ale tractului urinar (ITU)
  • O nevoie urgentă de a face pipi
  • Scurgeri de urină (zi sau noapte)
  • Trebuie să faci pipi des
  • Neputând simți o vezică plină
  • Nu vă puteți goli vezica urinară până la capăt (retenție urinară)
  • Urină care „driblează”
  • Ținând urina
  • Durere pelvină
  • Pietre la rinichi
  • Disfuncție erectilă la bărbați

Continuat

Cauze neuronice ale vezicii urinare și factori de risc

O boală sau o leziune poate afecta nervii și mușchii sistemului urinar. Aceasta include vezica și uretra. Condițiile care ar putea duce la vezica neurogenă includ:

  • Scleroza multiplă (SM)
  • Boala Parkinson
  • SLA (boala Lou Gehrig)
  • Boala Alzheimer
  • Encefalită
  • Tulburări de învățare precum ADHD
  • Un deficit de vitamina B12

Unii oameni o au când se nasc sau la scurt timp după aceea. Acest lucru se poate întâmpla cu:

  • Spina bifida
  • Agenezie sacrală (părți ale coloanei vertebrale lipsă)
  • Paralizia cerebrală

Vezica neurogenă se poate întâmpla și cu afectarea nervilor (neuropatie) din:

  • Accident vascular cerebral
  • Infecție sau tumoare la nivelul creierului sau măduvei spinării
  • Otravă din metale grele
  • Leziuni ale măduvei spinării
  • Chirurgie pelviană
  • Nașterea vaginală
  • Diabet
  • Consumul de alcool pe termen lung
  • Un disc herniat
  • Sifilis

Diagnosticul neurogen al vezicii urinare

Medicul dumneavoastră va dori să vă cunoască simptomele și istoricul medical. Este posibil să trebuiască să consultați un specialist ca un urolog. Ei pot face unul sau toate aceste lucruri:

  • Dă-ți unexamen fizic.
  • Țineți un jurnal de urină. Urmăriți cât de des mergeți la baie și la ce oră din zi. Rețineți, de asemenea, ce mâncați și beți. Este posibil să observați un model care vă poate ajuta medicul să găsească cel mai bun tratament.
  • Măsurați scurgerile de urină. Un tampon special transformă o culoare diferită dacă scurgeți urină pe el.
  • Testați-vă urina. O analiză a urinei poate arăta dacă aveți o infecție sau sânge în pipi.
  • Uită-te în interiorul vezicii urinare. Medicii vă pot pune o cameră mică în vezică pentru a vedea dacă există o tumoare, calculi renali sau alt tip de blocaj (cistoscopie).
  • Teste urodinamice. Aceasta măsoară cât de multă urină poate ține vezica urinară și cât durează să se golească.
  • Testele imagistice. Acestea pot include o ultrasunete, raze X, RMN sau scanare CT. De asemenea, pot introduce vopsea în vezica urinară (cistografie).
  • EEG sau EMG. Un electroencefalograf (EEG) verifică dacă există o problemă în creier. Un electromiograf (EMG) verifică nervii și mușchii din vezica urinară.

Complicații neurogene ale vezicii urinare

Fără tratament, vezica neurogenă poate provoca:

  • Scurgeri sau retenție de urină
  • Afectarea rinichilor
  • Infectii ale tractului urinar

Continuat

Tratamentul neurogen al vezicii urinare și remedii la domiciliu

Îngrijirea dvs. va depinde de ce vă cauzează simptomele și de cât de grave sunt acestea. Nu există un remediu pentru vezica neurogenă, dar vă puteți gestiona simptomele și puteți controla.

Dacă aveți OAB, poate fi necesar să:

  • Antrenează-ți vezica urinară. Puteți face acest lucru strângând mușchii pelvisului în timpul zilei sau când trebuie să faceți pipi (exerciții Kegel).
  • Ține-l, dacă poți. Anularea întârziată este atunci când aștepți câteva minute pentru a urina după ce simți nevoia. Scopul este extinderea acestui timp la câteva ore.
  • Faceți pipi pe un program. S-ar putea să evitați accidentele dacă urinați în anumite momente ale zilei.
  • Ia-ți pastila. Unele medicamente pot relaxa mușchii vezicii urinare și pot opri spasmele.
  • Păstrați un sănătosgreutate. Masa corporală suplimentară poate crește presiunea vezicii urinare.
  • Schimba-tidietă. Lucruri precum cofeina, alcoolul, alimentele picante, lactatele, îndulcitorii artificiali, ciocolata și citricele vă pot irita sistemul.
  • Folosiți stimulare electrică. Un dispozitiv sub piele trimite electricitate către nervul care vă controlează vezica. Aceste impulsuri nedureroase ajută la oprirea semnalelor hiperactive care îi spun creierului să facă pipi.
  • obțineBotox. Medicul dumneavoastră vă poate injecta această neurotoxină în vezica urinară pentru a o opri temporar să se contracteze prea mult. Dacă aveți probleme cu golirea vezicii urinare sau aveți deseori infecții ale tractului urinar, acest tratament nu este o opțiune.

Dacă aveți UAB, poate fi necesar să:

  • Programați-vă vizitele la baie. S-ar putea să fie nevoie să faceți pipi la fiecare 2 până la 4 ore, chiar dacă nu simțiți nevoia. După ce ai urinat, așteaptă câteva minute și încearcă din nou.
  • Folosiți un cateter. Acest tub lung și subțire vă ajută să vă scurgeți vezica. Este posibil să fie necesar să-l utilizați de câteva ori pe zi. În unele cazuri, poate fi necesar să rămână în permanență.
  • Operați-vă. Dacă alte tratamente eșuează, ați putea avea nevoie de o procedură sau un dispozitiv care să vă ajute să urinați.

Surse

Centrul Medical Irving al Universității Columbia: „Vezică neurogenă”.

Fundația pentru îngrijirea urologiei: „Ce este vezica neurogenă?”

Johns Hopkins Medicine: "Ce este o vezică neurogenă?" „Cistografie”.

Institutul Național al Diabetului și al Bolilor Digestive și Renale: „Probleme de control al vezicii urinare și boli ale nervilor”.

Manualele Merck: „Vezici neurogene”.

Cohen, S., Shlomo, R. Interpretation of Basic and Advanced Urodynamics, Springer International Publishing, 2016.

Jurnalul Internațional de Științe Moleculare: „Evaluarea și gestionarea vezicii neurogene: ce este nou în China?”

UCLA Health, Centrul pentru sănătatea pelviană a femeilor la UCLA: „vezică neurogenă”.

Cleveland Clinic: „Vezica neurogenă”.

Sistemul de sănătate al Universității din Virginia: „Vezică neurogenă”.

Asociația Națională pentru Continență: "Poate dieta ta să afecteze controlul vezicii urinare sau al intestinului?"

International Urogynecology Journal Pelvian Floor Disfunction: "Caracterizarea urodinamică a femeilor obeze cu incontinență urinară care suferă un program de slăbire".

My Health Alberta: „Augmentarea vezicii urinare: la ce să ne așteptăm acasă”.

Școala de Medicină SIU: „Disfuncție neurogenă a vezicii urinare/leziuni ale coloanei vertebrale”.

Weill Cornell Medicine: „Vezica neurogenă”.