Kevin Kunzmann

Conferinta | Congresul Societății Europene de Cardiologie

bolilor cardiovasculare

O privire asupra modului în care diferite organisme sunt influențate diferit de alimentele dăunătoare sau de terapiile comune legate de riscurile cardiovasculare.

Semnificația microbiomului intestinal în legătură cu bolile cardiovasculare este rar întâlnită în cercetarea și dezvoltarea de noi terapii și linii directoare de tratament pentru pacienții cu risc.

Dar legătura sa cu bolile și evenimentele pe care cardiologii își propun să le reducă devine din ce în ce mai incontestabilă.

În cadrul unei sesiuni virtuale din cadrul Congresului European Society of Cardiology (ESC) 2020 din această săptămână, Thomas F. Luscher, MD, de la Royal Bromptom and Harefield Hospitals and Imperial College, precum și de la Universitatea din Zurich din Elveția, a evidențiat o pereche de factori pe bază de microbiomi care joacă îndeaproape dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Luscher a început prin redimensionarea semnificației microbiomului în sănătatea generală: indivizii au aproximativ 100 trilioane de celule bacteriene - sau un raport de 3: 1 față de celulele corpului uman.

Cel mai vizibil este discutat acum ca un alt efect al coronavirusului 2019 (COVID-19), deoarece s-a observat că pacienții spitalizați au experimentat o creștere excesivă a bacteriilor pe o perioadă extinsă de timp.

Trebuie investigat daca acest lucru afecteaza si rezultatul acestor pacienti, dar este interesant faptul ca infectiile ne schimba microbiomul, a spus Luscher.

În ceea ce privește bolile cardiovasculare, colina (TMA/TMAO) se numără printre cei mai diferențiați factori clinici de evenimente și riscuri. Este procesat pentru a stimula formarea plăcii și tromboza și este în prezent asociat cu o prevalență crescută a aterosclerozei, precum și cu acumularea de colesterol în celulele peretelui arterial.

Nivelurile TMAO au devenit foarte predictive pentru riscurile majore ale evenimentelor cardiovasculare adverse (MACE) ale indivizilor. S-a demonstrat că metabolismul florei intestinale a fosfatidilcolinei promovează bolile cardiovasculare la șoareci; probabil, efectul la oameni este și mai semnificativ.

Luscher și colegii săi au observat în cercetări că aminoacidul fenilalanină este transformat în fenilacetil-glutamină de către microbiota intestinală. Aceasta activează receptorii adrenergici responsabili de agregarea trombocitelor, o fațetă crucială a infarctului miocardic acut (IAM).

Am extins aceste studii cu Cleveland Clinic pentru a include trimetililina (TML), care este un precursor al TMAO, a spus Luscher. Ambele cohorte de la Cleveland Clinic si cohorta noastra elvetiana arata ca TML si TMAO au efecte aditive, astfel incat rezultatele mai slabe sunt la cei cu niveluri ridicate de TML si TMAO in plasma.

Acestea sunt frecvente la carnea roșie. Un studiu care a comparat carnea roșie bogată în carnitină față de carnea albă, atunci când a măsurat nivelurile plasmatice voluntare sănătoase, a arătat că TMAO a crescut în rândul celor care mănâncă hamburgeri și fripturi, comparativ cu cei care mănâncă pește și pui.

În al doilea rând, lipopolizaharida (LPS), conținută în membrana celulară a bacteriilor Gram-negative, este critică pentru sindromul coronarian acut (ACS). Receptorul de tip Toll 4 (TLR-4) este afectat în mod expres de LPS, ducând la dezvoltarea de citokine și protaze - ducând la rupturi de plăci, a explicat Luscher.

Când discuta despre ce se poate face pentru a influența sănătatea pozitivă a microbiotei intestinale în ceea ce privește cardiologia, Luscher a indicat un cvartet de factori: intervenție terapeutică, medicamente dietetice, modularea microbiomului prin probiotice și transplantul de microbiomi.

Din punct de vedere medicamentos, metformina a fost asociată cu modificarea microbiomului intestinal la pacienții fără tratament cu diabet de tip 2.

"Este foarte interesant", a spus Luscher. Și dacă luați microbiomul celor tratați cu metformină pentru o perioadă de timp și îl dați șoarecilor, puteți vedea că testul lor de toleranță la glucoză este semnificativ îmbunătățit față de șoarecii care au primit propriul lor microbiom.

Statina, cea mai frecvent prescrisă terapie cardiovasculară, a fost asociată în trecut cu prevalență de disbioză a microbiotei intestinale inferioare - o constatare verificată în cohorte recente.

Indiferent de abordările adoptate pentru rezolvarea riscului cardiovascular sau pentru promovarea sănătății preventive, trebuie pus un accent pe modul în care este influențată microbiota intestinală.

„Microbiomul este important”, a concluzionat Luscher. "Este afectat de medicamente și ar trebui să îl considerăm ca un factor nou în înțelegerea bolilor cardiovasculare și, de asemenea, ca o nouă țintă de droguri".