Giovani Jacob Kolling

1 Departamentul de Științe Animale, Universitatea Federală din Rio Grande do Sul, Bento Gonçalves Avenue 7712, Districtul Agronomiei, 91540-000 Porto Alegre, RS, Brazilia

extract

Dejani Maíra Panazzolo

1 Departamentul de Științe Animale, Universitatea Federală din Rio Grande do Sul, Bento Gonçalves Avenue 7712, Districtul Agronomiei, 91540-000 Porto Alegre, RS, Brazilia

Alexandre Mossate Gabbi

1 Departamentul de științe animale, Universitatea Federală din Rio Grande do Sul, Bento Gonçalves Avenue 7712, Districtul Agronomiei, 91540-000 Porto Alegre, RS, Brazilia

Marcelo Tempel Stumpf

2 Școala de Agroecologie, Universitatea Federală din Rio Grande (FURG), Bulevardul Marechal Floriano Peixoto 2236, 96170-000 São Lourenço do Sul, RS, Brazilia

Marcel Batista dos Passos

3 Spitalul veterinar de animale mari, Universitatea din Brasilia, Granja do Torto, 70636-200 Brasilia, DF, Brazilia

Eduardo Augusto da Cruz

1 Departamentul de științe animale, Universitatea Federală din Rio Grande do Sul, Bento Gonçalves Avenue 7712, Districtul Agronomiei, 91540-000 Porto Alegre, RS, Brazilia

Vivian Fischer

1 Departamentul de științe animale, Universitatea Federală din Rio Grande do Sul, Bento Gonçalves Avenue 7712, Districtul Agronomiei, 91540-000 Porto Alegre, RS, Brazilia

Abstract

tabelul 1

Compoziția chimică a furajelor experimentale (valorile sunt exprimate ca% din DM).

Elementele 1 ConcentrateSilageHayPasture
NDF30.0445,9975,5261,14
CP25,488,915,7320.24
OM90,7596,4793,6789,56
IVDDM88,1969,3756.1371,95
IVDOM90,3370,2255.3372,56

1 NDF = fibra de detergent neutra; CP = proteină brută; OM = materie organică; IVDDM = digestibilitatea in vitro a substanței uscate; IVDOM = dispariția in vitro a materiei organice g/100 g DM.

2.3. Măsurători

Toate evaluările au fost efectuate dimineața, după hrănirea concentratului în cușcă. În zilele −6, 9, 23, 37 și 51, probele de urină au fost obținute după eliberarea spontană sau după un masaj vulvar. Imediat după prelevare de probe, pH-ul urinar a fost măsurat cu Microprocessor Bench Q400MT. S-au luat măsuri fiziologice în zilele −7, 2, 16, 30 și 44. Temperatura rectală (RT) a fost obținută cu ajutorul unui termometru clinic veterinar introdus lângă peretele rectal al animalelor la o adâncime de aproximativ 3,5 cm pe parcursul a trei minute. Frecvența respiratorie (RR) și frecvența cardiacă (FC) au fost evaluate prin auscultarea stetoscopului timp de 30 de secunde (apoi înmulțită cu două). În zilele −8, 7, 21, 35 și 49 de juninci au fost cântărite pentru a calcula câștigul mediu zilnic (ADG) și a fost evaluat scorul stării corporale (BCS): 1: extrem de slab și 5: extrem de gras [21].

Animalele au fost observate vizual și continuu de doi observatori instruiți, de la 07:30 la 09:30 (perioada de aprovizionare cu concentrat) pe parcursul întregii perioade a experimentului. Activitățile comportamentale înregistrate au fost latența de a vizita suprafața de alimentare, timpul de latență pentru a începe să mănânce concentratul, timpul petrecut consumând concentratul, numărul de evenimente de vocalizări de magnitudine mare și mică, adulmecări, tuse, strănut, întreruperi în aportul concentrat pentru mai mult de un minut, limba se rostogolește și linge patul de alimentare. Aceste comportamente sunt descrise în etograma Tabelului 2. De la 10:30 la 11:30 h junincile au fost observate vizual la un interval de 10 minute pentru timpul petrecut consumând siloz plus fân.

masa 2

Etogramă cu descrierea activităților comportamentale efectuate de junincile lactate atunci când sunt hrănite cu extract de oregano la patul de furaje.

Trăsături comportamentale Scurtă descriere
Latență pentru a vizita suprafața de alimentareTimpul scurs de la intrarea junincilor în tarabă dimineața până când au introdus capul în scaun (minute)
Latență de a mânca concentratul sau silozul plus fânulTimpul scurs de când junincile au pus capul în scaun până când încep să mănânce concentratul sau silozul plus fânul (minute)
Timpul consumat concentratul sau silozul plus fânulTimpul efectiv petrecut consumând concentratul sau silozul plus fânul fără pauze (minute)
Vocalizări de magnitudine micăNumărul de vocalizări efectuate cu gura aproape închisă în timpul perioadei restrânse la patul de alimentare
Vocalizări de mare magnitudineNumărul de vocalizări efectuate cu gura larg deschisă în timpul perioadei de reținere la patul de alimentare
Adulmecând, tuse, strănutNumărul de evenimente în care junincă a adulmecat, a tusit sau a strănut în timpul perioadei de reținere la patul cu furaje
PauzeDe câte ori junincile au întrerupt consumul de concentrat timp de un minut sau mai mult în timpul perioadei de reținere la patul de alimentare
Rularea limbiiNumărul de evenimente în care junincile și-au rostogolit limba în timpul perioadei de reținere la patul de alimentare
Lins coșul de alimentareDacă suprafața de alimentare a fost linsă cu o producție abundentă de salivă după consumul de concentrat (0 = nu, 1 = da)

Aportul de concentrat a fost calculat zilnic ca diferență între cantitatea de concentrat oferită și cantitatea rămasă în coșul de alimentare. Înainte de a hrăni silozul și fânul, refuzul concentratului a fost îndepărtat și cântărit. DMI total a fost estimat indirect. Producția de fecale a fost estimată cu oxid de crom. Fiecare junincă a primit 10 g/zi de oxid de crom amestecat cu concentrat timp de 10 zile (din ziua 32 până în ziua 41) cu colectarea fecalelor posterioare în ultimele 5 zile (din ziua 38 până în ziua 42). Producția fecală a fost calculată împărțind concentrația de crom (mg/kg) corectată cu rata medie de recuperare de 90,6% [22] în fecale la cantitatea furnizată în furaje. DMI a fost calculată prin împărțirea producției fecale la (1 - digestibilitatea in vitro a materiei uscate din dietă) [20, 23].

2.4. Proiectare experimentală și analiză statistică

Proiectul experimental a fost complet randomizat cu măsurători repetate, cu juninci ca unități experimentale. Datele continue privind parametrii fiziologici (pH-ul urinei, temperatura rectală, frecvența respiratorie și ritmul cardiac), performanța (ADG și BCS) și timpul petrecut în comportamentele de hrănire și aportul concentrat au fost supuse analizei varianței. Efectele tratamentului, zilei și interacțiunii dintre tratament și zi au fost evaluate utilizând procedura MIXEDă a software-ului statistic SAS Enterprise Guide 5.1 folosind următorii parametri: metodă = REML, matrice de covarianță = CS și repetată = zi. Mijloacele au fost comparate prin opțiunea LSMEANS PDIFF. DMI total a fost măsurat în ultima săptămână a studiului și a fost supus analizei varianței, având în vedere efectul tratamentului. Trăsăturile măsurate în ziua 0 (cu o zi înainte de prima hrănire cu extract de oregano) au fost folosite ca covariabile. Analizele de regresie liniară și pătratică au fost, de asemenea, efectuate folosind PROC REG și testând efectul unei doze de extract de oregano.

Numărul de evenimente comportamentale, cum ar fi vocalizări de magnitudine ridicată și mică, adulmecări, tuse, strănut, întreruperi ale aportului concentrat mai mult de un minut, limbajul rulat și linsul suprafeței de alimentare a fost transformat într-un răspuns binar (0 = absență 1 = prezență) și supuse ulterior analizei logistice pentru a calcula probabilitatea apariției comportamentului utilizând procedura logistică a software-ului statistic SAS Enterprise Guide 5.1. Criteriul de semnificație a fost luat ca P 0,10) pentru toate atributele, acestea nu vor fi prezentate. Includerea extractului de oregano nu a afectat parametrii fiziologici precum pH-ul urinei, temperatura rectală și frecvența respiratorie (P> 0,05), dar a modificat frecvența cardiacă (P 0,05) între tratamente (Tabelul 3).

Tabelul 3

Măsurătorile fiziologice medii, performanța și aportul de substanță uscată al junincilor care primesc doze diferite de extract de oregano cu niveluri de semnificație corespunzătoare.

Tabelul 4

Nivelul de semnificație al tratamentelor (T), tratamentul × interacțiunea de zi (TXD) și mijloacele de comportament hrănitor în patul de hrană.

Variabile comportamentale Tratamente (g extract de oregano/junincă/zi) T 1 TXD 2 SEM02.55.07.5
Latență de abordare a patului alimentat (min)3.7 a 3,5 a 3.6 a 2,5 b b 20.2 b 19,7 c 21,6 a 1 Efectul tratamentului.

2 Efectul tratamentului de interacțiune × zi.

SEM = eroare standard a mediei.

a, b, c Valorile dintr-un rând cu supernume diferite diferă semnificativ la P Lohakare JD, Südekum K.-H., Pattanaik AK Modificări ale creșterii induse de nutriție de la naștere până la prima fătare și impactul acesteia asupra dezvoltării mamare și prima producția de lapte în lactație la junincile de lapte: o revizuire. Jurnalul asiatico-australazian de științe animale. 2012; 25 (9): 1338-1350. doi: 10.5713/ajas.2012.12282. [Articol gratuit PMC] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]