Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

alimentelor

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Departamentul de Pediatrie, Spitalul pentru Copii Bolnavi, Universitatea din Toronto, Toronto, ON, Canada

Școala de sănătate publică Dalla Lana, Universitatea din Toronto, Toronto, ON, Canada

Departamentul de Pediatrie și Sănătate a Copilului, Universitatea din Manitoba, Winnipeg, MB, Canada

Departamentul de Pediatrie și Sănătate a Copilului, Universitatea din Manitoba, Winnipeg, MB, Canada

Departamentul de Pediatrie, Universitatea din Alberta, Edmonton, AB, Canada

Departamentul de Pediatrie, Universitatea British Columbia, Vancouver, BC, Canada

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Corespondenţă

Malcolm R. Sears, Firestone Institute for Respiratory Health, St. Joseph's Healthcare, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada.

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Departamentul de Pediatrie, Spitalul pentru Copii Bolnavi, Universitatea din Toronto, Toronto, ON, Canada

Școala de sănătate publică Dalla Lana, Universitatea din Toronto, Toronto, ON, Canada

Departamentul de Pediatrie și Sănătate a Copilului, Universitatea din Manitoba, Winnipeg, MB, Canada

Departamentul de Pediatrie și Sănătate a Copilului, Universitatea din Manitoba, Winnipeg, MB, Canada

Departamentul de Pediatrie, Universitatea din Alberta, Edmonton, AB, Canada

Departamentul de Pediatrie, Universitatea British Columbia, Vancouver, BC, Canada

Departamentul de Medicină, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada

Corespondenţă

Malcolm R. Sears, Firestone Institute for Respiratory Health, St. Joseph's Healthcare, Universitatea McMaster, Hamilton, ON, Canada.

Linia drepturilor de autor pentru acest articol a fost modificată la 22 mai 2018 după publicarea online originală.

Autentificare instituțională
Conectați-vă la Biblioteca online Wiley

Dacă ați obținut anterior acces cu contul dvs. personal, vă rugăm să vă autentificați.

Achiziționați acces instant
  • Vizualizați articolul PDF și toate suplimentele și cifrele asociate pentru o perioadă de 48 de ore.
  • Articolul nu poate fi tipărit.
  • Articolul nu poate fi descărcat.
  • Articolul nu poate fi redistribuit.
  • Vizualizare nelimitată a articolului PDF și a suplimentelor și cifrelor asociate.
  • Articolul nu poate fi tipărit.
  • Articolul nu poate fi descărcat.
  • Articolul nu poate fi redistribuit.
  • Vizualizare nelimitată a articolului/capitolului PDF și a suplimentelor și cifrelor asociate.
  • Articolul/capitolul poate fi tipărit.
  • Articolul/capitolul poate fi descărcat.
  • Articolul/capitolul nu poate fi redistribuit.

Abstract

fundal

Efectul practicilor de hrănire a sugarilor asupra dezvoltării alergiilor alimentare rămâne controversat. Am analizat relația dintre momentul și modelele de introducere a alimentelor și sensibilizarea la alimente la vârsta de 1 an în studiul canadian de cohortă de naștere pentru dezvoltarea longitudinală a copilului sănătos (CHILD).

Metode

Datele chestionarului nutrițional colectate prospectiv la vârsta de 3, 6, 12, 18 și 24 de luni au fost utilizate pentru a determina momentul introducerii produselor din lapte de vacă, ouă și arahide. La vârsta de 1 an, sugarii au fost supuși testării înțepăturilor pielii la laptele de vacă, albușul de ou și arahide. Au fost montate modele de regresie logistică pentru a evalua impactul momentului expunerilor la alimente asupra rezultatelor sensibilizării, iar analiza de clasă latentă a fost utilizată pentru a studia tiparele de introducere a alimentelor în cadrul cohortei.

Rezultate

Dintre 2124 de copii cu date suficiente, întârzierea introducerii produselor din lapte de vacă, ouă și arahide după primul an de viață a crescut semnificativ șansele de sensibilizare la alimentele respective (lapte de vacă adjOR 3,69, 95% CI 1,37-9,08; ouă adjOR 1,89, 95% CI 1,25-2,80; arahid adjOR 1,76, 95% CI 1,07-3,01). Analiza latentă a clasei a produs un model cu trei clase: introducere timpurie, obișnuită și întârziată. Un model de introducere întârziată, caracterizat prin evitarea ouălor și arahidei în timpul primului an de viață, a crescut șansele de sensibilizare la oricare dintre cele trei alimente testate (adjOR 1,78, 95% CI 1,26-2,49).

Concluzii

Evitarea alimentelor potențial alergenice în primul an de viață a crescut semnificativ șansele de sensibilizare la alimentele corespunzătoare.

Vă rugăm să rețineți: editorul nu este responsabil pentru conținutul sau funcționalitatea oricăror informații de susținere furnizate de autori. Orice întrebări (altele decât conținutul lipsă) ar trebui să fie adresate autorului corespunzător pentru articol.