flip

AGUA AZUL, Honduras - O poveste biblică obișnuită spune că Isus a hrănit 5.000 de oameni cu cinci pâini și doi pești, despre care cercetătorii presupun că erau tilapia.

Dar, la ferma piscicolă Aquafinca de aici, are loc zilnic un miracol modern: zeci de mii de tilapia zgârcită și plină sunt scoase din cuști abundente pe lacul Yojoa, transformate în fileuri într-un abator rece și s-au repezit pe avioane spre Statele Unite, unde unele vor apărea pe plăci în decurs de 12 ore.

Americanii au mâncat 475 de milioane de kilograme de tilapia anul trecut, de patru ori cantitatea de acum un deceniu, făcând din acest obscur nativ din Africa cel mai popular pește de fermă din Statele Unite. Deși peștii sălbatici predomină la majoritatea speciilor, marea majoritate a tilapiei consumate în Statele Unite este „recoltată” din țarcuri sau cuști din America Latină și Asia.

Cunoscut în industria alimentară sub denumirea de „pui acvatic”, deoarece se înmulțește ușor și are un gust fad, tilapia este peștele de fabrică perfect; mănâncă fericit pelete fabricate în mare parte din porumb și soia și se îngrașă rapid, transformând cu ușurință o dietă care seamănă cu furajele ieftine de pui în fructe de mare ieftine.

„Acum zece ani nimeni nu auzise de asta; acum toată lumea o dorește, deoarece nu are un gust de pește, în special spitale și școli ", a declarat Orlando Delgado, directorul general al Aquafinca.

Tilapia cultivată este promovată ca fiind bună pentru sănătatea dumneavoastră și pentru mediu într-un moment în care multe stocuri marine au fost epuizate în mod serios. "Știați că American Heart Association recomandă să consumați pește de două ori pe săptămână?" întreabă site-ul web al industriei, abouttilapia.com. Dar tilapia are atât dezavantaje nutriționale, cât și de mediu.

În comparație cu alți pești, tilapia de crescătorie conține cantități relativ mici de acizi grași omega-3 benefici, uleiurile de pește care sunt principalele motive pentru care medicii recomandă consumul frecvent de pește; somonul are mai mult de 10 ori cantitatea de tilapia. De asemenea, tilapia de crescătorie conține un amestec mai puțin sănătos de acizi grași, deoarece peștii sunt hrăniți cu porumb și soia în loc de plante de lac și alge, dieta tilapiei sălbatice.

„S-ar putea să arate ca peștele și să aibă gust de pește, dar nu are beneficii - poate fi dăunător”, a spus Dr. Floyd Chilton, profesor de fiziologie și farmacologie la Wake Forest Baptist Medical Center, specializat în lipide de pește.

Ecologiștii susțin că agricultura intensivă și nereglementată a tilapiei dăunează ecosistemelor din țările sărace, cu practici interzise în general în Statele Unite - cum ar fi creșterea unui număr mare de pești în cuști în lacurile naturale, unde deșeurile de pește poluează apa. „Nu am permite ca tilapia să fie cultivată în Statele Unite așa cum sunt cultivate aici, așa că de ce suntem dispuși să le mâncăm?” a spus dr. Jeffrey McCrary, biolog american al peștilor care lucrează în Nicaragua. „Exportăm daunele asupra mediului cauzate de apetitul nostru”.

Apărătorii acvaculturii tilapiei subliniază că această industrie tânără și în creștere rapidă a început să îmbunătățească standardele și să întărească reglementarea. Consiliul de administrare a acvaculturii, în vârstă de doi ani, creat de organizația de conservare WWF și I.D.H., un program olandez de comerț durabil, lansează un program de inspecție pentru fermele de tilapia independente de industrie. Cei care aleg să participe - și să treacă - vor primi etichete care identifică produsul lor ca fiind „cultivat în mod responsabil”.

În semn de înclinare a popularității sale în creștere, anul acesta tilapia va fi primul dintre cele 10 programe de certificare a peștilor care vor fi inițiate. Aquafinca, care a început să adopte o cultură mai ecologică în 2006 pentru a atrage mai bine clienții mari, precum Costco, anul acesta a devenit prima fermă care a trecut o inspecție inițială.

Susținătorii spun că acvacultura tilapia va crește din ce în ce mai mult, deoarece oferă hrană și locuri de muncă într-o lume a stocurilor de pești în scădere și a populației în creștere. „Vor fi mai mulți pești de crescătorie în fiecare an”, a spus Kevin Fitzsimmons, biolog la Universitatea din Arizona. "Gândește-te: dacă am încerca să obținem carne de vită de la vânătoare, ar fi o mulțime de oameni flămânzi."

Din Africa în lume

Originar din lacuri din Africa, acest pește versatil cu apă caldă a fost desfășurat de multe guverne din țările tropicale sărace din întreaga lume în a doua jumătate a secolului al XX-lea pentru a controla buruienile și țânțarii din lacuri și râuri. Într-o cisternă sau iaz, câțiva pești au dat proteine ​​dietetice.

Retrospectiv, dispersia globală „poate că nu a fost cea mai bună idee”, a spus Aaron McNevin, un biolog WWF care coordonează dezvoltarea standardelor pentru fermele de tilapia, deoarece tilapia este una dintre cele mai invazive specii cunoscute și foarte greu de scăpat. de odată ce sunt stabilite. ” Astăzi, tilapia sălbatică a stors speciile autohtone în lacurile din întreaga lume, cu reproducerea și hrănirea sa agresivă.

În anii 1990, întreprinderile au văzut o oportunitate în cultivarea acestei specii copioase, care tolerează aglomerarea și nu are nevoie de furaje costisitoare pe bază de carne. Folosind reproducerea selectivă, oamenii de știință au creat tulpini industriale de astăzi: pești mari, cărnoși, cu capete și cozi minuscule și intestine care le permit să absoarbă alimentele mai repede. Tilapia cultivată atinge greutatea de vânzare de aproximativ două kilograme în aproximativ nouă luni de hrănire intensivă.

„Natura este pentru menținerea speciilor; ceea ce facem este să facem file ”, a spus Danilo Sosa, tehnician la creierele de reproducere a tilapiei de la Nicanor Fish Farms, în afara Managua, Nicaragua, decupând o tilapia folosită pentru reproducere pe o masă de lemn și scanând cipul din intestinul său care identifică reproducerea sa linia.

Anul trecut, peste 52 de milioane de lire sterline de tilapia proaspătă au fost exportate în Statele Unite, în mare parte din America Latină, precum și 422 de milioane de lire sterline de tilapia congelată, atât întregi, cât și file, aproape toate din China, potrivit Departamentului Statelor Unite. de Agricultură.

Creșterea a fost favorizată de crearea și comercializarea de noi produse, cum ar fi „coapsele de tilapia” cărnoase - chiar dacă peștii nu posedă această trăsătură anatomică.

Pentru cumpărătorii din Statele Unite care ridică tilapia din China sau Honduras sau Ecuador, există puține îndrumări. „Este o treabă atât de complicată pentru consumatori să decidă ce să mănânce, producția de acvacultură extinzându-se atât de repede”, a spus Peter Bridson, manager de cercetare în acvacultură din Monterey Bay Aquarium, care produce popularul Seafood Watch, un ghid independent al consumatorilor pentru cumpărarea peștilor durabili.

Noile standarde de sustenabilitate dezvoltate pentru acvacultură vor fi adaptate în funcție de specii pentru a aborda diversele riscuri ale mediului. Pentru tilapia, aceasta înseamnă că cuștile de pește pot fi așezate numai în lacurile în care tilapia este deja vie și trebuie să fie proiectate pentru a preveni evadarea. Pentru a limita supraimpozitarea lacurilor, noile linii directoare stabilesc reguli de calitate a apei pentru oxigen și fosfor, un produs al deșeurilor de pește.

Fermele piscicole nu pot utiliza antibiotice profilactice. Dar chiar și noile reguli permit unele practici considerate inacceptabile în Statele Unite, unde cultivarea în cuști în lacuri este, în general, interzisă. În multe state, tilapia trebuie să fie adăpostită în țarcuri special concepute, cu acoperișuri, pentru a împiedica păsările să transporte peștele în altă parte; deșeurile lor sunt adesea colectate pentru a fi utilizate ca îngrășăminte, mai degrabă decât degajate. De asemenea, noile standarde permit hrănirea peștelui cu testosteron, chiar dacă piețe precum Whole Foods nu vor cumpăra fructe de mare tratate cu hormoni.

Pentru moment, Seafood Watch enumeră tilapia crescută în Statele Unite drept „cea mai bună alegere”, tilapia din America Latină ca „alternativă bună” și tilapia din China ca „de evitat”. Mai puțin de 5 la sută din tilapia consumată în Statele Unite este cultivată în interiorul granițelor sale și este în mare parte pește întreg. Dr. Bridson a spus că aceste evaluări aproximative se bazează în mare parte pe prezența unei monitorizări eficiente în acele locuri și pe modul în care fermele au eliminat deșeurile lor.

Problema poluării

Dar mulți biologi își fac griji că marea afacere cu agricultura tilapiei va depăși precauția, lăsând lacuri moarte și specii dispărute.

Dr. McCrary a petrecut ultimul deceniu studiind modul în care o mică fermă de tilapia de scurtă durată a degradat Lacul Apoyo din Nicaragua. "O cușcă mică a înșelat întregul lac - întregul lac!" a spus despre fermă, care a existat din 1995 până în 2000.

Deșeurile din cuști au poluat ecosistemul curat, iar unele tilapii au scăpat. O plantă acvatică numită charra, un aliment important pentru pești, a dispărut, lăsând lacul un pustiu. Astăzi, unele specii de plante și pești se recuperează încet, dar altele probabil au dispărut pentru totdeauna, a spus dr. McCrary, care lucrează pentru fundația nicaraguană FUNDECI.

Această experiență explică de ce Dr. Salvador Muntenegru, director al Centrului de Investigații a Resurselor Acvatice din Nicaragua, a petrecut un deceniu luptându-se pentru a închide ferma mult mai mare de tilapia Nicanor, într-un colț îndepărtat al lacului Nicaragua. „Acest tip de creștere intensivă a peștilor pune în pericol un lac care este o comoară națională, aflat deja sub stresul cauzat de poluare”, a spus el, odată ce a comparat efectul acestuia cu faptul că permite 3,7 milioane de pui să își facă nevoile în apă. Peștii mai slabi, precum basul curcubeu, au dispărut din Lacul Nicaragua pe măsură ce numărul tilapiei a crescut, a declarat Ben Slow, un pescar local.

Dar David Senna, managerul Nicanor, a spus că cuștile companiei ocupă doar o mică parte din lac, într-o zonă cu apă adâncă și curenți puternici suficienți pentru a transporta deșeurile de pește; a luat lunar probe de apă pentru a dovedi acest lucru. În timp ce a recunoscut că la început au existat câteva evadări - una care implică 10.000 de tilapia - el a remarcat că tilapia a fost introdusă în Lacul Nicaragua în anii 1980, „deci, dacă vor prelua, a fost deja condamnată”.

Un pește odată obscur ia scena centrală pe farfuriile americanilor

Vizualizați prezentarea

Pentru medici, dezbaterea sa concentrat mai mult pe beneficiile nutriționale ale tilapiei sau pe lipsa acestora. La fel ca toți peștii, tilapia este o sursă bună de proteine, cu puține dintre grăsimile nesănătoase saturate din carnea roșie. Dar, spre deosebire de majoritatea celorlalți pești, tilapia conține relativ puțin din uleiurile de pește pe care cercetările medicale le-au arătat că contribuie la dezvoltarea creierului și protejează împotriva bolilor de inimă, accident vascular cerebral și ritmuri cardiace anormale: o pereche de acizi grași omega-3.

„Când oamenii vorbesc despre nevoia de a mânca mai mult pește, îl folosesc ca metaforă pentru uleiul de pește, DHA și EPA”, a spus Edgar R. Miller III, profesor asociat de medicină și epidemiologie la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins. "Deci, ce facem cu privire la faptul că tilapia și somnul, care sunt crescute la fermă, au un nivel foarte scăzut al acestor compuși?"

În timp ce o porție de tilapia are 135 de miligrame de acizi grași omega-3, o porție de somon are peste 2.000 de miligrame. Și tilapia crescută poate avea chiar mai puțin decât tilapia sălbatică, deoarece peștii dobândesc omega-3 consumând plante acvatice și alți pești. „Sunt ceea ce mănâncă”, a spus dr. Spuse Bridson.

În tilapia de crescătorie, crescută în mare parte pe porumb și soia, nivelurile de omega-3 depind de cât de multă făină de pește sau ulei de pește se amestecă crescătorii fermei. În timp ce majoritatea speciilor de pești au nevoie de o bună ajutare a acestor acizi grași pentru a crește, tilapia erbivoră crește decent, cu puțin sau deloc. Și există motive imperioase pentru a economisi aditivii din făină de pește sau ulei: sunt costisitori și creează mai multă poluare.

„Conținutul poate varia dramatic și consumatorul nu îl va ști”, a spus Bruce Holub, profesor de științe nutriționale la Universitatea din Guelph din Ontario, care a spus că nivelurile de omega-3 ar trebui să apară pe fiecare etichetă de pește.

El și alți experți repetă mesajul industriei potrivit căruia tilapia este totuși benefică să mănânce ca sursă slabă de proteine ​​și care conține în continuare o cantitate de omega-3, unde alternativele proteice, cum ar fi carnea roșie și carnea de pui nu au. Dar alții sunt îngrijorați de cercetările care arată că un alt tip de acizi grași, așa-numiții acizi omega-6, depășesc numărul de omega-3 benefici din tilapia crescută cu un factor de 2 la 1. Unele cercetări sugerează că raportul crește riscul de inimă. boală; la somon și păstrăv raportul este inversat.

Având în vedere acest lucru, Clinica Mayo îi sfătuiește pe pacienți că unii pești de crescătorie, cum ar fi tilapia și somnul, „nu par a fi la fel de sănătoși pentru inimă”. Vor fi necesare mai multe cercetări pentru a vedea dacă îmbunătățirea hranei pentru pești îmbunătățește beneficiile sănătății tilapiei și dacă nivelurile de omega-6 din tilapia sunt semnificative în raport cu prevalența sa deja ridicată în dieta americană.

Deși ecologiștii s-au luptat mult timp pentru a închide Nicanor, ferma piscicolă din Nicaragua eșuează dintr-un alt motiv: fileuri de tilapia congelate ieftine din China.

Importurile de tilapia congelată către Statele Unite au crescut cu 30 la sută în 2010, importurile de file proaspăt scăzând cu 2 la sută, reducând cererea producătorilor mai mici, precum Nicanor. O mare parte din peștele exportat de China este ceea ce producătorii numesc „reîmprospătat”, ceea ce înseamnă că este înghețat și ambalat în monoxid de carbon pentru a păstra culoarea, astfel încât să poată fi decongelat și vândut în afișajele de pește, unde se pare că a fost capturat recent. Chiar și în Managua, capitala Nicaragua, tilapia de pe rafturile supermarketurilor provine din China.

„Oamenii doreau să plătească 3,99 dolari pe kilogram pentru aceste lucruri înghețate, mai degrabă decât 5,99 USD pentru proaspete, mai ales în timpul recesiunii”, a spus dl. Senna, managerul Nicanor. Fermele piscicole chineze sunt considerate ca fiind slab reglementate, Dr. Bridson a spus, motiv pentru care lumea are nevoie de standarde mai clare pentru creșterea durabilă a peștelui și etichetarea consumatorilor. Până atunci, cel mai mare producător care oferă cel mai ieftin produs este gata să câștige.

„Dacă am 100 de tilapia într-un iaz, s-ar putea să am tilapia fericită pentru că au spațiu pentru a înota, dar nu le voi putea vinde deoarece nu voi avea acces pe piața globală”, spune Dr. McCrar a spus, adăugând că, deocamdată, „nu există echivalent tilapia de pui liber”.