Unele persoane care au fost tratate pentru cancer în timpul copilăriei pot dezvolta probleme endocrine (hormonale) ca urmare a modificărilor funcției unui sistem complex de glande cunoscut sub numele de sistemul endocrin.

hormon creștere

Sistemul endocrin este un grup de glande care reglează multe funcții ale corpului, inclusiv creșterea, pubertatea, nivelul de energie, producția de urină și răspunsul la stres. Glandele sistemului endocrin includ hipofiza, hipotalamusul, tiroida, suprarenalele, pancreasul, ovarele (la femele) și testiculele (la bărbați). Hipotalamusul și hipofiza sunt uneori numite „glandele principale”, deoarece controlează multe alte glande din sistemul endocrin. Din păcate, unele tratamente date pentru cancerul copiilor pot afecta sistemul endocrin, rezultând o varietate de probleme.

Hormonii sunt mesageri chimici care transportă informații din glandele endocrine prin fluxul sanguin către celulele corpului. Sistemul endocrin produce mulți hormoni (cum ar fi hormonul de creștere, hormoni sexuali, suprarenale și hormoni tiroidieni) care funcționează împreună pentru a menține funcții specifice ale corpului.

Hormon de creștere

Hormonul de creștere (GH) este produs de glanda pituitară. Pentru ca copiii să crească la înălțimea maximă, au nevoie de cantități adecvate de GH. GH funcționează în combinație cu hormonul tiroidian, exerciții fizice, nutriție adecvată și odihnă pentru a ajuta copiii și adolescenții să crească. GH ajută, de asemenea, la menținerea nivelului de zahăr din sânge și este necesar pentru dezvoltarea normală a dinților. Pe lângă faptul că ajută la creșterea oaselor, GH afectează cât de bine funcționează inima și vasele de sânge; modul în care corpul folosește grăsimea, face mușchi și întărește oasele; și sănătatea generală pe tot parcursul vieții.

La persoanele sănătoase, producția de GH continuă până la maturitate. Adulții au nevoie de cantități mici de GH pentru a menține cantități adecvate de grăsime, mușchi și os. GH poate juca, de asemenea, un rol în stimularea și controlul zonelor creierului care reglează starea de spirit și emoțiile.

Deficitul de hormon de creștere

Tratamentele împotriva cancerului, cum ar fi radiațiile sau procedurile chirurgicale la structurile din cap sau creier, pot provoca disfuncționalitatea glandelor care controlează creșterea. Ca urmare, este posibil ca glanda pituitară să nu producă suficient GH, ducând la deficit de hormon de creștere.

Semne și simptome ale deficitului de hormon de creștere

O încetinire vizibilă a creșterii (înălțimii) este unul dintre cele mai evidente semne de deficit de GH la copii. Un copil cu deficit de GH crește, de obicei, sub 2 inci pe an. Copiii cu deficit de GH sunt mai mici și tind să pară mai tineri decât colegii lor, dar de obicei au proporții normale ale corpului.

Adulții care au deficit de GH pot prezenta o varietate de simptome fizice diferite, cum ar fi subțierea oaselor, scăderea forței musculare, creșterea grăsimii corporale sau niveluri ridicate de colesterol din sânge. Adulții pot prezenta, de asemenea, simptome emoționale, cum ar fi senzația de oboseală, anxietate, iritabilitate, pesimism sau nemotivare.

Factori de risc pentru deficiența hormonului de creștere

  • Tratamentul cancerului înainte de atingerea înălțimii adulților, mai ales dacă tratamentul a avut loc atunci când un copil era foarte mic.
  • Radiații către cap sau creier, în special în doze de 18 Gy (1800 cGy/rads) sau mai mari, inclusiv următoarele câmpuri:
    • Cranian (creierul întreg), mai ales dacă este administrat înainte de transplantul de măduvă osoasă sau celule stem
    • Nasofaringian cranio-spinal (nas și gât)
    • Orofaringian (gură și gât)
    • Ochiul și orbita
    • Ureche
    • Infratemporal (zona midfacială din spatele pomeților)
  • Iradierea totală a corpului (TBI), în special la o doză de 10 Gy (1000 cGy/rads) sau mai mare într-o singură fracție, sau 12 Gy (1200 cGy/rads) sau mai mare în doze fracționate (divizate)
  • Intervenție chirurgicală la nivelul creierului, în special regiunea centrală a creierului unde se află glanda pituitară (regiunea supraselară)

Screening recomandat

Toți supraviețuitorii cancerului pediatric ar trebui să aibă un examen fizic anual, inclusiv măsurarea înălțimii și greutății și evaluarea stării pubertare, a stării nutriționale și a bunăstării generale. Pentru pacienții cu factorii de risc enumerați mai sus, acest screening trebuie făcut la fiecare 6 luni până la finalizarea creșterii.

Evaluarea pentru alte cauze potențiale ale problemelor de creștere, cum ar fi funcția tiroidiană scăzută, ar trebui, de asemenea, explorată. Dacă se suspectează un deficit de GH, pacienții vor fi probabil îndrumați la un endocrinolog (medic specializat în probleme hormonale). Endocrinologul va face teste mai specifice pentru a evalua problema.

Tratarea deficitului de hormon de creștere

Dacă se detectează un deficit de GH, medicul endocrinolog va sugera opțiuni de tratament. De obicei, aceasta implică suplimentarea sau înlocuirea GH pe care glanda pituitară nu o produce singură. Numit GH sintetic, acest supliment este administrat prin injecție. GH se administrează de obicei timp de câțiva ani, până când persoana atinge înălțimea acceptabilă a adultului sau potențialul maxim. Endocrinologul poate oferi o așteptare realistă cu privire la potențialul de creștere. Opțiunile de tratament pentru deficitul de GH care persistă la maturitate ar trebui discutate cu endocrinologul.