„PROFESORUL caută elev. Trebuie să ai o dorință serioasă de a salva lumea. Aplică în persoană. "

Astfel începe Ismael, o explorare convingătoare a presupunerilor noastre comune despre lume. Câștigător al Turner Tomorrow Fellowship, premiat pentru ficțiune care oferă soluții creative și pozitive la problemele globale, Ishmael este o anchetă puternică asupra implicațiilor de anvergură ale „poveștii” noastre culturale.

Așa cum Ismael, profesorul, îi explică elevului său, povestitorul, „Cultura mamei, a cărei voce a fost în urechea ta din ziua nașterii tale, ți-a dat o explicație a modului în care lucrurile au ajuns să fie așa. O știi bine; toată lumea din cultura ta o știe bine ... Pe măsură ce ne vom călători aici, vom reexamina piesele cheie ale acelui mozaic ... Și când vom termina, veți avea o percepție complet nouă despre lume și despre tot ce s-a întâmplat aici. ” Pe măsură ce citiți Ismael, participați la aceeași călătorie, participând la o conversație între un bărbat și o gorilă care poate schimba profund modul în care vedeți lumea.

De la evenimente la relații

O viziune pragmatică a gândirii sistemelor este că este un corp de instrumente și metodologie pentru rezolvarea problemelor dificile, extrem de interdependente. Dar, în cele din urmă, este vorba despre extinderea viziunii noastre asupra lumii.

Recent, istoricul Tom Berry a întrebat: „Prin îmbunătățirea organizațiilor noastre, suntem pur și simplu să le facem mai bune la distrugerea pământului sau astfel de întrebări nu pot fi ignorate dacă cineva ia cu adevărat o perspectivă sistemică, totuși acestea sunt profund provocatoare, deoarece ne determină să ne interesăm presupuneri culturale profund deținute. Cartea Ismael vorbește despre acest scop mai profund.

Cred că criza de mediu mai mare care ne amenință nu poate fi evitată fără schimbări profunde în modelele predominante de gândire și interacțiune în cadrul instituțiilor noastre. Această schimbare de orientare - de la obiecte și evenimente la relații - trebuie să se infiltreze pe larg și profund dacă se dorește să aibă un impact cultural real. Ismael este o modalitate de a începe această schimbare.

Ultimul capitol dintr-o poveste continuă

Defunctul fizician David Bohm, un important gânditor al dialogului, credea că ființele umane au început să își piardă capacitatea de a gândi împreună cu mult timp în urmă. El credea că fragmentarea progresivă a ordinii sociale care a început cu revoluția agricolă a dus la o fragmentare progresivă a gândirii, care a caracterizat din ce în ce mai mult ultimii 10.000 de ani de civilizație umană.

În mod surprinzător, Ismael are aceeași perspectivă: „Așadar, vedeți că revoluția dvs. agricolă nu este un eveniment precum războiul troian, izolat în trecutul îndepărtat și fără relevanță directă pentru viețile voastre de astăzi. Munca fugită de acei fermieri neolitici din Orientul Apropiat a fost continuată de la o generație la alta fără o singură pauză, chiar în momentul prezent. Este fundamentul vastei tale civilizații de astăzi, exact în același mod în care a fost fundamentul primului sat agricol ".

Potrivit lui Ismael, problemele noastre sociale actuale provin din deconectarea noastră de la natură, care a început cu revoluția agricolă - credința că meseria noastră este să dominăm natura și să o facem subordonată voinței noastre. În ultimii 100 de ani, consecințele acestei credințe au devenit din ce în ce mai severe pe măsură ce am dezvoltat puterea de a implementa această perspectivă la scară globală. Dincolo de impactul evident asupra mediului global, avem acum capacitatea de a modifica codul genetic. După cum subliniază Ismael, noi, ființele umane, suntem primele specii din istoria evoluției de pe această planetă care distrug sistematic alte specii. În esență, ne jucăm cu elementele de bază ale procesului evolutiv.

La baza acestor acțiuni se află credința că evoluția s-a încheiat odată cu apariția oamenilor. În loc să recunoaștem că suntem doar ultimul capitol dintr-o poveste în desfășurare, noi oamenii credem că povestea s-a încheiat cu noi. Această presupunere ne-a pus, în mintea noastră, în afara procesului evolutiv. Suntem literalmente „haiduci”, care trăiesc în afara legilor naturii. Această atitudine are consecințe cumplite: pretinzând că evoluția nu există pentru noi, luăm de fapt acțiuni care o pot face adevărată. Evoluția se poate încheia într-adevăr cu noi sau cel puțin evoluția speciei noastre.

Anchetă culturală

Gorila, Ishmael, își începe predarea punând întrebarea: „Pe baza istoriei mele [personale], ce subiect ați spune că am fost cel mai bine calificat să predau?” Când naratorul nu poate răspunde, Ismael răspunde: „Bineînțeles că da. Subiectul meu este ‘captivitatea’. ”

Deși a fost capturat și vândut la o grădină zoologică în calitate de tânăr gorilă, Ismael nu caută să învețe despre captivitatea din spatele gratiilor, ci una de o natură mai subtilă și de anvergură. "Dintre oamenii din cultura ta, care vor să distrugă lumea?" el intreaba. Naratorul răspunde: „Din câte știu, nimeni nu vrea să distrugă în mod specific lumea”.

„Și totuși”, continuă Ishmael, „distrugeți pe fiecare dintre voi. Fiecare dintre voi contribuie zilnic la distrugerea lumii. De ce nu te oprești? "

Naratorul ridică din umeri. - Sincer, nu știm cum.

„Sunteți captivi ai unui sistem civilizațional care vă obligă mai mult sau mai puțin să continuați să distrugeți lumea pentru a trăi”.

Aici începe un proces de cercetare culturală profundă între Ismael și narator. Această anchetă nu se referă la cultura corporativă sau la cultura occidentală versus orientală, ci o explorare a culturii noastre industriale predominante (care devine din ce în ce mai multă cultură globală) și a modului în care diferă de culturile tradiționale ale societăților preindustriale și pre-agricole. Scopul simplu al acestei anchete: să devenim conștienți de natura continuității noastre. Pe măsură ce naratorul își dă seama treptat, ceea ce ne împiedică să ne eliberăm este, în primul rând, să nu ne dăm seama că suntem prizonieri ai propriilor credințe ale „poveștii” pe care ni le-am spus de-a lungul istoriei. Ceea ce ne ține închiși este că „nu putem găsi barele cuștii”.

După cum explică Ismael, „două povești fundamental diferite au fost adoptate aici în timpul vieții omului. Unul a început să fie adoptat aici acum vreo două sau trei milioane de ani de către oamenii pe care am fost de acord să îi numim Leavers și este încă adoptat de ei astăzi, la fel de bine ca oricând. Celălalt a început să fie adoptat aici acum vreo zece sau doisprezece mii de ani de către oamenii pe care am fost de acord să îi numim Takers și se pare că urmează să se încheie cu o catastrofă. "

Este foarte dificil pentru oameni să se intereseze de propria lor cultură. Cultura, prin definiție, este ceea ce vedem prin noi, nu ceea ce vedem. Deoarece nu percepem cultura noastră, este extraordinar de dificil să susținem o anchetă a presupunerilor noastre culturale comune. Cu siguranță, ar fi dificil pentru doi membri ai societății industriale să exploreze cele mai profunde ipoteze ale culturii lor, deoarece împărtășesc aceste ipoteze. În multe privințe, o astfel de conversație necesită o altă perspectivă care diferă radical de a noastră.

Ismael, gorila, reprezintă întregul a ceea ce omenirea încearcă să controleze. Făcând omul student și Ismael profesor, Quinn inversează relația de dominare care a caracterizat abordarea noastră față de natură. În plus, cerându-ne să ne suspendăm neîncrederea că un om poate vorbi cu o gorilă, autorul, într-un anumit sens, ne contestă metaforic convingerea că suntem separați de alte specii.

În acest fel, Ismael este o ilustrare izbitoare a ceea ce cred că este vorba despre un dialog real. De multe ori ne gândim la dialog ca la un grup de oameni care stau într-un cerc, dar, de fapt, logoul dietelor rădăcină se referă pur și simplu la o anchetă profundă care deschide un nou flux de semnificații. În acest sens, dialogul poate avea loc în interiorul unui individ, într-un grup de o mie de persoane sau în orice cadru în care există o mișcare profundă.

Metoda de cercetare pe care Ismael o folosește pentru elevul său sunt ca niște koan Zen - puzzle-uri care nu pot fi rezolvate de modul nostru normal de gândire și necesită un cadru total diferit. „Care este mitul creației culturii noastre? Care este sensul lumii noastre? ” Acestea sunt tipurile de întrebări la care elevul din Ismael se străduiește să răspundă. Datorită acestei structuri, cititorul poate sări în aproape orice moment și să obțină o idee despre natura acelei anchete. Am cu mine o copie a lui Ismael și, de multe ori, o ridic și încep să citesc pe orice pagină. În 10 sau 15 minute, mă întorc în fluxul de anchetă.

dialogul

Strutter și Înțeles

În evaluarea unei cărți, avem tendința de a judeca conținutul și procesul ca și cum ar fi separabile. O astfel de presupunere face totuși parte din fragmentarea profundă care pătrunde în cultura noastră. Literatura nu înseamnă doar prezentarea unor idei convingătoare. Într-o carte grozavă, metoda de expunere este la fel de convingătoare ca ideile în sine. Puterea lui Ismael este că metoda, procesul și conținutul său sunt atât de strâns integrate. Însăși premisa cărții îi implică pe oameni la un nivel care depășește orice măsură expunerea problemelor sale centrale.

Din acest motiv, cred că Ismael poate contribui într-adevăr la chiar tipul de schimbare culturală pe care Quinn crede că este necesară. Deschizându-ne către un tip de dialog cu totul diferit despre cultura noastră, aceasta poate crea o deschidere în cultura respectivă.

Ismael ridică un paradox central despre cultură: niciun individ nu poate schimba cultura singură sau el însuși, însă cultura nu se poate schimba fără schimbări individuale. Nu știu de nicio altă carte care să ne stimuleze să gândim în moduri atât de noi, diferite și mult mai clare despre disfuncția noastră culturală precum Ismael. Aceasta este o carte care ne atrage pe fiecare dintre noi ca indivizi și ne provoacă să începem să facem schimbările individuale necesare pentru a crea o transformare culturală colectivă.

Peter M. Senge este directorul Centrului de învățare organizațională MIT și autor al cărții Disciplina a cincea: arta și practica organizației de învățare.

Daniel Quinn, autorul lui Ishmael, va fi un vorbitor principal la Conferința de gândire sistemică în acțiune din 1994 din noiembrie. Ishmael este disponibil prin Pegasus Communications, Inc. (617) 576-1231. Suportul editorial pentru acest articol a fost oferit de Colleen LannonKim.