articol de cercetare

  • Articol complet
  • Cifre și date
  • Referințe
  • Citații
  • Valori
  • Licențierea
  • Reimprimări și permisiuni
  • PDF

Abstract

Acest studiu a examinat frecvența consumului de diferite cantități de ciocolată ale studenților. A măsurat emoțiile legate de consum, inclusiv vinovăția, pofta, foamea, atenția și a investigat modul în care acestea sunt legate de datele demografice, inclusiv vârsta, rasa, educația, indicele de masă corporală și frecvența exercițiilor. Un total de 89 de studenți completează un chestionar cu 53 de articole. Sondajul a fost administrat online prin intermediul software-ului Qualtrics Survey. Dintre cei 89 de participanți, vârstele au variat între 18 și 64 de ani, 72 de participanți (82%) au fost albi. Scorul mediu (SD) de atenție a fost de 36,3 (13,2), scorul poftei a fost de 25,0 (7,1), scorul de vinovăție 28,4 (18,8) și scorul de foame 8,1 (2,4). A existat o asociere semnificativă între vârstă și vinovăție (p = 0,012) și vârstăp = 0,002) și educațiep = 0,006) și foamea. În concluzie, vârsta sa dovedit a fi cel mai semnificativ factor legat de consumul de ciocolată și emoțiile asociate, inclusiv foamea și vinovăția.

studenților

Declarație de interes public

Ciocolata este o bomboană populară la nivel mondial care poate fi prezentată în diferite forme, culori și gusturi. Acest studiu își propune să analizeze modul în care diferiți factori influențează consumul de ciocolată la studenți, precum și emoțiile asociate cu aceasta. Acești factori includ vârsta, rasa, educația, indicele de masă corporală, frecvența exercițiilor, printre altele. În plus, emoțiile luate în considerare includ vinovăția, poftele, foamea și atenția. Acest studiu a concluzionat că vârsta poate influența consumul de ciocolată. Rezultatele sugerează că studenții mai tineri tind să se simtă mai vinovați de consumul de ciocolată și le este foame mai des decât studenții mai în vârstă. Înțelegerea factorilor care influențează consumul diferitelor alimente populare, cum ar fi ciocolata, poate ajuta profesioniștii în dezvoltarea instrumentelor de promovare a sănătății, inclusiv educații nutriționale și îi învață pe studenți să mănânce cu atenție pentru a evita foamea și vinovăția atunci când consumă ciocolată.

Interese concurente

Autorii nu declară niciun interes concurent.

1. Introducere

Studiul național de sănătate și nutriție din 2003-2006 (NHANES) a raportat că jumătate din populația Statelor Unite consumă în medie 4,8 grame de bomboane pe zi (Shumow, Barraj, Murphy, Bi și Bodor, 2012). Această sumă este echivalentă cu jumătate dintr-o bară de dimensiuni distractive (Hornick, Duyff, Murphy și Shumow, 2014). Ciocolata este o bomboană populară nu numai în SUA, ci consumată în întreaga lume. Scopul acestui studiu este de a analiza consumul de ciocolată al studenților de pe un campus universitar din Statele Unite, cantitățile pe care le consumă în mod regulat în comparație cu senzațiile lor, inclusiv poftele, atenția, vinovăția și foamea. În plus, va investiga o legătură între indicele masei corporale, vârsta, nivelul activității fizice sau școala și profesia.

Consumul de ciocolată poate fi influențat de diferite aspecte, inclusiv beneficiile percepute pentru sănătate, sezonul vacanțelor, sexul consumatorului și contextul, printre altele. Ciocolata tinde să fie asociată cu fericirea sau schimbări de dispoziție îmbunătățite, ceea ce poate fi un motiv pentru care consumatorii o consumă. Cercetările au arătat că atunci când mănâncă o bucată de ciocolată în comparație cu biscuiții, fie conștient, fie fără minte, ciocolata a îmbunătățit stările pozitive, mai ales atunci când este consumată cu atenție (Meier, Noll și Molokwu, 2016). Mindfulness se referă la conștientizarea experiențelor interne și externe din moment. Studiile au arătat că alimentația conștientă ar putea fi asociată cu cantitatea de consum, precum și cu consumul emoțional și extern (O'Reilly, Cook, Spruijt-Metz și Black, 2014). Mindfulness poate influența obiceiuri alimentare mai sănătoase, deoarece o stare de mindfulness poate duce la un consum redus de calorii. O alimentație conștientă poate inspira practici alimentare mai sănătoase (Jordan, Wang, Donatoni și Meier, 2014). Participanții cu multă atenție au ales fructele, opțiunea de gustare mai sănătoasă, mai des decât opțiunile de gustare nesănătoasă, bărbații fiind mai predispuși la atenție decât femeile.

Studenții sunt o populație cunoscută pentru a experimenta niveluri ridicate de stres. Ciocolata a fost legată de pofte în timpul stresului, deoarece se crede că polifenolii din cacao ajută la reducerea stresului. Un studiu pe șaizeci de studenți la medicină a concluzionat că consumul zilnic de ciocolată neagră și cu lapte este o modalitate eficientă de a reduce stresul. Aceste rezultate au fost observate mai des la femei (Al Sunni & Latif, 2014).

Pe lângă beneficiile percepute pentru anumite sănătăți ale ciocolatei, motivele care ar putea influența consumul sau evitarea ciocolatei sunt poftele și, respectiv, vinovăția. Pofta de alimente poate juca un rol important în consumul de alimente. Pofta bogată în alimente este asociată cu un consum obișnuit mai mare de alimente poftite (Chao, Grilo, White și Sinha, 2014), ciocolata fiind alimentul cel mai frecvent poftit (Rogers & Smit, 2000). Mai mult, un indice de masă corporală (IMC) mai mare a fost asociat pozitiv cu frecvența poftei de mâncare, cu toate acestea, IMC și pofta nu au o legătură semnificativă cu aportul de alimente (Chao și colab., 2014).

Deși sa constatat că ciocolata stimulează starea de spirit, s-a observat că poate duce și la sentimente negative, cum ar fi vinovăția (Rogers & Smith, 2000), deoarece este adesea percepută ca un tratament nesănătos datorită conținutului său de zahăr și grăsimi. Sentimentele negative, inclusiv plictiseala, depresia și oboseala, au fost legate de poftele alimentare (Benton, Greenfield și Morgan, 1998). Pofta de ciocolată este o apariție multifacetică (Cartwright & Stritzke, 2008), măsurată de obicei cu chestionare de auto-raportare. Pofta alimentară poate duce la consumul neîngrădit și la o dietă nereușită percepută, totuși nu s-a găsit o relație între pofta alimentară crescută și IMC mai mare (Meule, Richard și Platte, 2017).

Există încă date neconcludente legate de pofta de ciocolată și de relația acesteia cu consumul și sentimentele de vinovăție. Se consideră că practicile de mindfulness conectează indivizii la experiențe interne, inclusiv foamea (Kristeller & Wolever, 2011). Mai mult, cercetările au arătat o scădere a poftei alimentare, a alimentației emoționale și a alimentației externe după expunerea la intervenții de atenție (Alberts, Thewissen și Raes, 2012) și o reducere a indicelui de masă corporală la indivizii supraponderali (Tapper și colab., 2009) . Acest lucru poate sugera o alimentație conștientă ca o practică benefică de consiliere nutrițională pentru a ajuta la reducerea factorilor care influențează comportamentele alimentare problematice pe care studenții universitari, o populație despre care se știe că se află sub niveluri ridicate de presiune și stres, le experimentează de obicei. Datorită acestui fapt și popularității ciocolatei, beneficiilor sale percepute pentru sănătate și minusurilor, acest studiu va avea ca scop analizarea emoțiilor pe care studenții le simt legate de consumul sau evitarea lor de ciocolată. Emoțiile și modul în care acestea se raportează la aportul analizat în acest studiu includ vinovăția, pofta, foamea și atenția.

2. Date și metodologie

2.1. Design de studiu

Studiul a fost aprobat de Consiliul de evaluare instituțională al Universității Saint Louis. Participanții la studiu au constat din studenți cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani. Participanții au răspuns la un sondaj de 53 de articole chestionar care a fost bazat pe sondaje validate anterior, versiunea Chocolate a Food Cravings Questionnaire-Trait-reduced (FCQ-Tr) și versiunea Chocolate a Food Cravings Questionnaire-State (FCQ-S) (Meule & Hormes, 2015). Autorizarea a fost acordată de autor pentru utilizarea chestionarului. Chestionarul a fost administrat folosind Qualtrics Survery Software, un software online care permite colectarea și analiza datelor. A fost un sondaj anonim și voluntar care, în medie, a durat 10 minute pentru a fi finalizat. Întrebări au obținut informații demografice (13 articole), frecvența consumului de ciocolată (3), atenția (15), pofta de ciocolată (10), vinovăția (9) și foamea (3).

Participanții au fost recrutați prin e-mailul de știri zilnic al universității, care conținea un link pentru accesul la sondaj. Participanții au fost, de asemenea, recrutați prin publicitate la organizațiile studențești și prin abordarea potențialilor înscriși cu probe de ciocolată de mărimea mușcăturii și explicarea scopului studiului, lungimea și natura anonimă a studiului. Datele colectate reprezintă un eșantion de 89 de participanți.

2.2. Măsuri

2.2.1. Variabile independente

Variabilele independente au fost factori demografici, inclusiv vârsta, etnia, greutatea și înălțimea (pentru a calcula indicele de masă corporală, IMC), nivelul de educație, școala, restricțiile dietetice, frecvența exercițiilor fizice, dacă se bucură să mănânce ciocolată, urmăresc ce mănâncă și dacă consideră ciocolată ca parte a unei diete echilibrate. Fiecare variabilă a fost clasificată după cum urmează: vârsta (18-24, 25-34, 35+) etnie (albă, alta [combinată datorită răspunsurilor de frecvență scăzută]), IMC (subponderal/normal [combinat datorită răspunsurilor de frecvență scăzută], supraponderalitate, obez), nivel de educație (licență, masterat, doctorat), școală (științe umaniste, diplomă în sănătate, alte școli [combinate datorită răspunsurilor cu frecvență scăzută]), plăcere cu ciocolată (cu siguranță da, probabil da), exerciții (niciodată, 1-2) ori/săptămână, de 3-4 ori/săptămână, de 4 ori/săptămână), dacă urmăresc ceea ce mănâncă (puternic în dezacord/în dezacord, neutru, de acord, foarte de acord) și dacă ciocolata poate fi o parte a unei diete echilibrate puternic nu sunt de acord/nu sunt de acord, neutru, de acord, de acord).

2.2.2. Scorul de atenție

Au fost încorporate cincisprezece întrebări din versiunea Chocolate a chestionarului Food Cravings Trait Reduced (FCQT-r) și răspunsurile au fost punctate pe o scară de șase puncte (1 = niciodată/nu se aplică, 2 = rar, 3 = uneori, 4 = des, 5 = de obicei, 6 = întotdeauna). Toate răspunsurile au fost adăugate pentru a produce un scor de atenție, care ar putea varia de la 15 la 90, cu o codare inversă utilizată pentru codarea de atenție, cu un scor mai mare reprezentând mai puțină atenție.

2.2.3. Pofta și scorurile foamei

Întrebările din versiunea de ciocolată a chestionarului despre starea de mâncare (FCQ-S) au fost încorporate în secțiunea 4 a sondajului pentru a produce un scor al poftei și al foamei. Întrebările 1-10 au fost rezumate pentru a produce un scor de pofta de ciocolată și întrebările 11-13 au fost adăugate pentru un scor de foame. Răspunsurile au fost punctate de la 1 la 5 (1 = foarte dezacord, 2 = dezacord, 3 = neutru, 4 = de acord, 5 = foarte de acord). Scorul poftei ar putea varia de la 10-50 și scorul de foame de la 3-15). Scorul poftei și al foamei a fost direct legat de nivelul participanților la pofta de ciocolată și foamea generală.

2.2.4. Scorul de vinovăție

Zece întrebări din chestionarul de atitudini față de ciocolată (Benton și colab., 1998) au fost utilizate pentru a produce un scor de vinovăție, pentru a evalua sentimentele negative asociate consumului de ciocolată. Pentru aceste întrebări, respondenții ar putea alege orice număr între 0-10, (0 = deloc ca mine și 10 = foarte asemănător cu mine). Toate răspunsurile au fost însumate pentru a genera scorul de vinovăție, cu cât scorul este mai mare, cu atât este mai probabil ca participantul să se simtă vinovat de consumul de ciocolată. Scorul de vinovăție este direct legat de sentimentele negative legate de consumul de ciocolată.

2.2.5. Frecvența consumului

Frecvența consumului de batoane de ciocolată mici sau medii a fost evaluată cu întrebarea „Cât de des mâncați batoane de ciocolată mici și medii?” Răspunsurile participanților au fost clasificate ca (niciodată, o dată/de două ori pe lună, o dată/de două ori pe săptămână, de 3 ori peste o săptămână).

2.3. analize statistice

Analizele au fost efectuate folosind software-ul statistic Package Statistical for the Social Sciences (SPSS, IBM Corporation, NY). Statisticile descriptive (număr și procent) au fost utilizate pentru a analiza caracteristicile participanților. Pentru a testa asocierea dintre variabilele categorice, s-au folosit teste chi-pătrate. Pentru variabilele continue, s-au folosit teste de eșantioane independente și analize ANOVA unidirecționale cu ajustări Bonferroni, după caz. Analizele au fost cu două cozi, iar semnificația statistică a fost stabilită la p Consum și emoții în rândul studenților față de produsul din ciocolată