Animal Ecology Group, Centrul pentru Studii Ecologice și Evolutive, Universitatea din Groningen, PO Box 11103, 9700 CC Groningen, Olanda

data

Institutul pentru Ecologia Plantelor și Animalelor, Academia Rusă de Științe, Ekaterinburg 620144, Rusia

Secția de ecologie, Universitatea din Turku, Turku 20014, Finlanda

Muzeul finlandez de istorie naturală, caseta poștală 17, Universitatea din Helsinki, FI - 00014 Helsinki, Finlanda

Departamentul de Zoologie, Institutul pentru Ecologie și Științe ale Pământului, Universitatea din Tartu, EE - 51014 Tartu, Estonia

Departamentul de Zoologie, Institutul pentru Ecologie și Științe ale Pământului, Universitatea din Tartu, EE - 51014 Tartu, Estonia

Centrul de Biologie Evolutivă, Departamentul de Ecologie Animală, Norbyvägen 18D, SE - 752 36 Uppsala, Suedia

Departamentul de Biologie, CEES, Universitatea din Oslo, N - 0316 Oslo, Norvegia

Center for Ecology & Conservation, College of Life and Environment Sciences, University of Exeter, Cornwall Campus, Penryn TR10 9EZ, UK

Centrul de cercetare a biodiversității, Universitatea din Columbia Britanică, Vancouver, BC V6T 1Z4, Canada

Institutul Olandez de Ecologie (NIOO - KNAW), PO Box 50, 6700 AB Wageningen, Olanda

Departamentul de Biologie, Universitatea din Saskatchewan, 112 Science Place, Saskatoon, SK S7N 5E2, Canada

Departamentul de Neurobiologie și Comportament, Universitatea Cornell, Ithaca, NY 14853, SUA

Departamentul de biologie, Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU), Trondheim, Norvegia

Animal Ecology Group, Centrul pentru Studii Ecologice și Evolutive, Universitatea din Groningen, PO Box 11103, 9700 CC Groningen, Olanda

Animal Ecology Group, Centrul pentru Studii Ecologice și Evolutive, Universitatea din Groningen, PO Box 11103, 9700 CC Groningen, Olanda

Institutul pentru Ecologia Plantelor și Animalelor, Academia Rusă de Științe, Ekaterinburg 620144, Rusia

Secția de ecologie, Universitatea din Turku, Turku 20014, Finlanda

Muzeul finlandez de istorie naturală, caseta poștală 17, Universitatea din Helsinki, FI - 00014 Helsinki, Finlanda

Departamentul de Zoologie, Institutul de Ecologie și Științe ale Pământului, Universitatea din Tartu, EE - 51014 Tartu, Estonia

Departamentul de Zoologie, Institutul pentru Ecologie și Științe ale Pământului, Universitatea din Tartu, EE - 51014 Tartu, Estonia

Centrul de Biologie Evolutivă, Departamentul de Ecologie Animală, Norbyvägen 18D, SE - 752 36 Uppsala, Suedia

Departamentul de Biologie, CEES, Universitatea din Oslo, N - 0316 Oslo, Norvegia

Center for Ecology & Conservation, College of Life and Environment Sciences, University of Exeter, Cornwall Campus, Penryn TR10 9EZ, UK

Centrul de cercetare a biodiversității, Universitatea din Columbia Britanică, Vancouver, BC V6T 1Z4, Canada

Institutul Olandez de Ecologie (NIOO - KNAW), PO Box 50, 6700 AB Wageningen, Olanda

Departamentul de Biologie, Universitatea din Saskatchewan, 112 Science Place, Saskatoon, SK S7N 5E2, Canada

Departamentul de Neurobiologie și Comportament, Universitatea Cornell, Ithaca, NY 14853, SUA

Departamentul de biologie, Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU), Trondheim, Norvegia

Animal Ecology Group, Centrul pentru Studii Ecologice și Evolutive, Universitatea din Groningen, PO Box 11103, 9700 CC Groningen, Olanda

rezumat

1. Încălzirea climei a dus la schimbări în momentul sezonier al speciilor. Aceste schimbări pot diferi în funcție de nivelurile trofice și, ca urmare, fenologia prădătorului poate ieși din sincronie cu fenologia prăzii. Acest lucru poate avea consecințe majore pentru prădători, cum ar fi scăderea populației din cauza succesului reproductiv scăzut. Cu toate acestea, astfel de interacțiuni trofice sunt susceptibile să difere între habitate, rezultând o susceptibilitate diferențiată a populațiilor la creșterea temperaturilor de primăvară. O nepotrivire între fenologia reproducerii și abundența alimentelor ar putea fi atenuată de modificările dietetice, dar puține studii au investigat acest fenomen. Aici, vă prezentăm date despre dietele cuibărite din nouă populații diferite de mușcățari Ficedula hypoleuca, de-a lungul ariei lor de reproducere. S-a demonstrat că această specie își ajustează fenologia de reproducere la schimbările climatice locale, dar uneori insuficient față de fenologia prezumatei lor pradă majoră: Lepidoptera larvele. Primăvara, astfel de larve au un vârf pronunțat în habitatele de stejar, dar într-o măsură mult mai mică în conifere și alte habitate de foioase.

2. Am constatat scăderi sezoniere puternice în proporțiile omizilor din dietă numai pentru habitatele de stejar și nu pentru celelalte tipuri de păduri. Declinul sezonier al habitatelor de stejar a fost cel mai puternic observat în anii mai calzi, indicând faptul că nepotrivirile potențiale au fost mai puternice în anii mai calzi. Cu toate acestea, în conifere și alte habitate, nu s-a găsit un astfel de efect al temperaturii primăverii.

3. Puii au atins greutăți ceva mai mari la puietele prevăzute cu proporții mai mari de omizi, susținând ideea că omizile sunt o sursă importantă de hrană și că potrivirea temporală cu vârful omidiei poate reprezenta o componentă importantă a succesului reproductiv.

4. Sugerăm că mușcarii zburători care se reproduc în habitatele de stejar au o nevoie mai mare de a ajusta momentul reproducerii la temperaturile crescătoare ale primăverii, din cauza sezonalității puternice a hranei lor. Astfel de diferențe între habitat pot avea consecințe importante pentru dinamica populației și ar trebui luate în considerare în studiile privind plasticitatea fenotipică și adaptarea la schimbările climatice.

Numărul de ori citat conform CrossRef: 46

  • Rob G. Bijlsma, Ornitologie din vârfurile copacilor, Ardea, 10.5253/arde.v107i3.a13, 107, 3, (223), (2020).

Anexa S1. Analiza schimbărilor sezoniere ale dietei cuiburilor în raport cu momentul omidelor din mediu.

FIG. S1. Relația dintre proporția omizilor din dieta cuiburilor și abaterea de la data mediană a trapei (în zile, panoul A) sau abaterea de la data de vârf a omizilor (în zile, panoul B).

Tabelul S1 Informații suplimentare despre metoda de colectare a dietei, numărul de produse alimentare pe cuib, procentul de omizi din dietă, alte tipuri de pradă importante și procentul de articole neidentificate pentru diferitele zone.

Tabelul S2 Compararea modelului utilizând AIC, cu proporția de omizi ca dependente și abateri de la data ecloziunii (modelul 1) sau data de vârf (modelul 2) ca covariabilă.

Ca serviciu pentru autorii și cititorii noștri, această revistă oferă informații de susținere furnizate de autori. Astfel de materiale pot fi reorganizate pentru livrarea online, dar nu sunt editate sau copiate. Problemele de asistență tehnică care decurg din informații de sprijin (altele decât fișierele lipsă) ar trebui să fie adresate autorilor.

Descrierea numelui de fișier
JANE_1968_sm_Supporting-Info.docx26 KB Element de informații de susținere

Vă rugăm să rețineți: editorul nu este responsabil pentru conținutul sau funcționalitatea oricăror informații de susținere furnizate de autori. Orice întrebări (altele decât conținutul lipsă) ar trebui să fie adresate autorului corespunzător pentru articol.